Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Jerzy Buzek la încheierea mandatului de președinte al PE.


După doi ani și jumătate cât a condus Parlamentul European, ex-premierul polonez Jerzy Buzek a fost înlocuit săptămâna aceasta de socialistul german Martin Schulz în urma unui acord de împărțire a postului între principalele grupuri politice. Într-un interviu acordat corespondentei noastre Iolanda Bădiliță, după încheierea mandatului, Jerzy Buzek a repetat că, dintre țările Parteneriatului Estic, Moldova este cea mai avansată țară în relația cu Uniunea Europeană, dar că despre aderarea ei nu se discută deocamdată la Bruxelles.

Europa Libera: Domnule Buzek, sunteti primul presedinte al Parlamentului European care provine din fostul bloc comunist si care a facut o prioritate din Parteneriatul Estic. In ce masura v-ati atins obiectivele cu care ati plecat la drum?

Jerzy Buzek:
„Cred ca am realizat cate ceva. In primul rand as incepe cu Adunarea inter-parlamentara EURONEST. Am demarat activitatile de aici si este important ca exista acum contacte importante si regulate la acest nivel parlamentar, intre parlamentari europeni si parlamentari din tarile din vecinatatea estica. Apoi, as vrea sa spun ca sunt foarte fericit ca am putut fi pentru cateva zile alaturi de Alianta pentru Integrare Europeana, in Moldova, pentru a-mi arata sprijinul pentru aceasta structura politica, sau ca am vizitat Caucazul de Sud pentru a discuta despre cooperarea regionala, securitatea energetica, promovarea democratiei. In Ucraina, unde am fost de doua ori - inainte si dupa alegerile prezidentiale - am incercat sa influentez parcursul acestei tari catre UE. Din pacate in cele din urma trimiterea in judecata a fostului premier Iulia Timosenco, a afectat munca noastra.”

Europa Libera: Insa UE se confrunta cu propriile probleme interne, problemele monedei unice, ca sa numesc doar una dintre ele. Ramane in acest context extinderea catre est o preocupare importanta a UE?

Jerzy Buzek: „Sunt sigur ca o cooperare buna cu tarile din estul Europei este una dintre prioritatile UE. Sigur, tocmai ce am inceput negocierile cu tarile din Balcanii de Vest si continuam negocierile cu Turcia. Nu am inceput asa ceva cu nici un vecin estic pentru ca nu sunt inca pregatiti suficient. Moldova este cel mai aproape de drumul european si de integrarea in viitor in UE.”

Europa Libera: Tocmai ce ati amintit numele Moldovei, supranumita „cel mai bun elev din Parteneriatul Estic”. Cat conteaza acesta performanta daca o traducem in ani pana la integrare?

Jerzy Buzek:
„Este foarte dificil de spus. Acum 10 ani nimeni nu si-ar fi imaginat ca Balcanii de Vest pot fi luati in consideratie pentru a deveni membri ai UE. Zona aceea era in razboi. Depinde foarte mult de reforme. Pentru tari ca Moldova poate fi si mai devreme de 10 ani. Dar nu discutam acum despre integrare. Ne dorim sa ajutam aceste tari sa implementeze masuri democratice, sa aiba o societate bazata pe aplicarea legii in care societatea civila este puternica. In acest fel vom deveni din ce in ce mai compatibili cu partenerii nostri estici.”

Europa Libera: In regiunea de care vorbim exista probleme delicate care sunt peste capacitatea UE de a le rezolva: avem Belarus care pare sa nu accepte mana intinsa de UE, avem Ucraina, unde liderul opozitiei este in inchisoare, si putem aduce in discutie si Moldova, „cel mai bun student”, asadar, cu nesfarsita sa criza politica si conflictul din Transnistria.

Jerzy Buzek:
„In Moldova trebuie depasit blocajul institutional si ales presedintele tarii. Transnistria este o problema mai importanta si mai profunda decat se crede desi este asemanatoare cu celelalte conflicte inghetate - Nagorno-Karabah, Osetia de Sud si Abhazia. Este important ca UE sa se implice in rezolvarea acestor conflicte. In Belarus situatia este si mai rea. Este singura tara care nu este nici macar membru al Consiliului Europei si care nu acorda nici o importanta regulilor democratiei. Nu vedem sa existe un sistem juridic corect in Belarus. Nu putem avea incredere in nici o decizie a autoritatilor de acolo.”

Europa Libera: Intre UE si tarile din Parteneriatul Estic avem Rusia. Cum vedeti pozitia Rusiei si cum determina ea relatiile UE cu aceste tari?

Jerzy Buzek:
„Nu cred ca Rusia este intre noi si Parteneriatul Estic. Nici macar geografic, ca sa nu spun psihologic. Aceeasi problema s-a pus cand in 2004 au intrat in UE grupul celor 10 state intre care si Polonia, Cehia si asa mai departe. Si care au si intrat in NATO una dupa cealalta. Insa noi am explicat partenerilor nostri rusi ca este vorba de decizia unor tari independente. Aceeasi problema este si acum. Eu inteleg daca Federatia Rusa isi doreste o cooperare stransa cu tarile din Parteneriatul Estic. Este justificat. Si cred ca si pentru aceste tari este important sa pastreze relatii apropiate - mai ales din punct de vedere economic - cu Rusia, care se gaseste in cea mai apropiata vecinatate cu ele.”

Europa Libera: Totul este asa cum spuneti pana vine vorba de Transnistria sau Caucazul de Sud. Aici Rusia are o implicare despre care nu se poate spune ca este in spiritul cooperarii UE cu tarile din Parteneriatul Estic.

Jerzy Buzek:
„Aveti dreptate insa in problema transnistreana discutam si despre o implicare a Ucrainei nu doar a Rusiei. Cu implicarea UE dar si a altor parteneri internationali, inclusiv a Rusiei, va trebui sa discutam serios pentru a gasi o solutie. Nu putem merge mai departe fara sa rezolvam conflictele inghetate. Iar in ce priveste extinderea, noi avem experienta cu Cipru, care a fost acceptata ca membru, desi nu avea rezolvat conflictul din partea de nord a insulei. Iar astazi avem o tensiune in acea parte a Uniunii Europene. Asa ceva nu dorim sa se mai repete in UE. Fiecare conflict inghetat are particularitatile sale: in Osetia de Sud si Abhazia, Georgia si Rusia trebuie sa gaseasca o solutie, in Nagorno-Karabah, Azerbaidjan si Armenia.”

Europa Libera: Cum vedeti Parteneriatul Estic in 10 ani? Care tari ar putea fie deja membre ale UE?

Jerzy Buzek:
„Diferenta dintre tarile din aceasta zona este mare. La fel se poate spune si despre Balcanii de vest care ne servesc drept exemplu acum. In urma cu 10 ani au avut aceleasi sanse. Ce vedem acum: Croatia se pregateste sa devina membru UE iar celelalte nu. Concluzia este ca totul depinde de reformele individuale ale fiecarei tari in parte. Un sistem judiciar corect, institutii democratie, o societate civila puternica - toate acestea ajuta tarile sa se aproprie de UE. Vrem sa construim in vecinatatea noastra o zona de stabilitate bazata pe democratie si prosperitate. Democratia este insa pe primul loc. Daca reformele merg mai departe, putem propune proiecte de cooperare si asistenta. Insa totul tine de tarile in cauza: daca doresc si sunt gata de cooperare.”

Europa Libera: Ce se poate spune despre Parlamentul European dupa ce 2 ani si jumatate a fost condus de Jerzy Buzek?

Jerzy Buzek:
„Cred ca avem acum un parlament mai puternic decat acum 2 ani si jumatate. Putem sa influentam politica in UE - negocierile pentru bugetul multianual, in impunerea unor masuri de depasirea crizei cand am introdus masuri legislative pentru ca greselile facute acum sa nu se mai repete. […] Am pregatit si votat primul cod de conduita pentru membrii Parlamentului European care inseamna mai multa transparenta si mai multa responsabilitate pentru acestia, si care elimina conflictele de interese. Pentru prima data avem acum si un cod pentru firmele de lobby. Cel mai important obiectiv acum va fi sa folosim aceasta putere. Iar cea mai apropiata ocazie vor fi negocierile pentru acordul interguvenamental cunoscut si ca „pactul fiscal” si guvernanta economica unde Parlamentul European, care este si parlamentul zonei euro, va trebui sa isi exercite influenta.”
XS
SM
MD
LG