Linkuri accesibilitate

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a vizitat Tiraspolul


Thomas Hammarberg

Thomas Hammarberg

Thomas Hammarberg: Scopul meu este să-i susţin pe cei care au decis să respecte drepturile.


Săptămâna aceasta la Chişinău s-a aflat Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg. Pentru prima dată oficialul european a vizitat şi regiunea transnistreană a ţării. Comisarul Hammarberg i-a împărtăşit corespondentei Europei Libere, Diana Răileanu primele impresii despre situaţia drepturilor omului în stînga Nistrului:

Thomas Hammarberg: „În timpul vizitei am discutat cu reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale din regiune şi cu administraţia şcolilor cu predare în grafia latină. Din cîte mi-am dat seama, noua conducere a regiunii este deschisă pentru a îndeplini cererile noastre. Ne dorim, în primul rînd, îmbunătăţirea sistemului penitenciar, schimbarea administraţiei închisorilor, ameliorarea condiţiilor din detenţie, mai ales a sănătăţii deţinuţilor. De asemenea, am încurajat noua conducere să dezvolte soluţii alternative pentru cei care comit infracţiuni mai puţin grave, ca aceştia să nu fie ţinuţi în detenţie, şi amnistierea unora dintre deţinuţi.”

Europa Liberă: Se ştie că de facto, autorităţile de la Chişinău nu pot controla mersul lucrurilor în regiunea transnistreană. Cum influenţează această situaţie respectarea drepturilor omului în stînga Nistrului?

Thomas Hammarberg
: „Aveţi dreptate şi aceasta este situaţia reală. Însă orice persoană are dreptul să beneficieze de condiţii de trai europene, indiferent de statutul regiunii în care trăieşte, iar scopul meu este să-i susţin pe cei care au decis să respecte drepturile omului. Anume asta am făcut în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Care ar fi cele mai stringente probleme cu care se confruntă ţările din fosta Uniune Sovietică în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului?

Thomas Hammarberg
: „În primul rînd, probleme la capitolul „apărarea drepturilor omului” sunt în orice ţară, inclusiv Republica Moldova. Cea mai stringentă problemă este modul în care funcţionează justiţia. Am fost aici imediat după evenimentele din aprilie 2009, cînd drepturile omului au fost încălcate evident. Suntem în 2012, au trecut aproape trei ani de atunci, însă constat cu regret că s-a făcut prea puţin pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de tortură. Din păcate, o astfel de situaţie îi încurajează pe cei care încalcă drepturile omului să încalce legea în continuare. În ţară se creează o cultură a impunităţii, de aceea am recomandat guvernului să îmbunătățească sistemul de justiţie, pentru a preveni astfel de cazuri şi pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi de tortură. Intuiesc că guvernul nu doar înţelege ce spun, dar acceptă că există o problemă de structură, care va fi rezolvată.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută, Comitetul european anit-tortură a publicat concluziile ultimei vizite în Republica Moldova, din vara anului trecut. Mai mulţi deţinuţi s-au plîns atunci că au fost maltrataţi în comisariate pentru a-şi recunoaşte vina. Pe de altă parte, reprezentanţii poliţiei spun că în ultimii trei ani nu au fost înregistrate cazuri de tortură. De ce raportul constată una, iar autorităţile susţin alta?

Thomas Hammarberg
: „Am toată încrederea în Comitetul anti-tortură din cadrul Consiliului Europei, experţii lor sunt buni profesionişti şi nu spun lucruri „din auzite”. De obicei, în spatele declaraţiilor pe care le fac stau fapte. În particular este vorba despre cazuri de tortură care au loc în comisariatele de poliţie, iar Guvernului i s-a recomandat să investigheze aceste cazuri şi chiar întregul sistem. S-ar putea ca în urma unor astfel de investigaţii să se demonstreze că unele declaraţii ale experţilor europeni nu sunt adevărate sau, dimpotrivă, sunt. Important este altceva: atunci cînd sunt încălcări de acest fel, acestea trebuie să fie investigate. Criticile Comitetului anti-tortură s-au referit, în primul rînd, la lipsa investigațiilor unor asemenea cazuri. Guvernul ar trebui să revadă sistemul pe care l-a creat, însă ştiu că pentru acest lucru este nevoie de pregătire şi competenţă.”

Europa Liberă: În concluzie, ce aţi aştepta ca Guvernul de la Chişinău să întreprindă în viitorul apropiat pentru a îmbunătăţi situaţia drepturilor omului în Republica Moldova?

Thomas Hammarberg
: „Cheia tuturor problemelor este felul în care funcţionează sistemul de justiţie. De asemenea, cred că trebuie îmbunătăţite serviciile pe care le oferă Centrul pentru Drepturilor Omului. În Europa astfel de centre sunt o punte de legătură între necazurile oamenilor şi Guvern. Anterior am discutat cu avocaţii Centrului din Republica Moldova şi am impresia că au prea puţine resurse, pârghii, pentru a acţiona. În general, dacă un stat vrea să îmbunătăţească situaţia drepturilor omului trebuie să aibă stabilit un plan de acţiuni pentru cîţiva ani înainte. Am adresat o scrisoare premierului Filat în care mi-am expus toate îngrijorările. Mi-a răspuns pozitiv şi m-a asigurat că „de acum încolo drepturile omului vor avea prioritate în Republica Moldova”. Am fost mulţumit să primesc un asemenea răspuns.”
XS
SM
MD
LG