Linkuri accesibilitate

„Tineretul are forţe pe care simte că trebuie să le investească în viitorul propriu şi al copiilor”


De vorbă cu Viorica Olaru-Cemârtan despre revenirea tineretului în Moldova.


Instruiţi în străinătate, angajaţi la muncă acasă, în Republica Moldova. Este vorba de tinerii moldoveni şi de un proiect început încă în 2010 de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Vom discuta în această dimineaţă cu doamna Viorica Olaru-Cemârtan, consultant la Misiunea de la Chişinău a Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

Europa Liberă: Aşadar un concurs de susţinere a 30 tineri moldoveni absolvenţi ai instituţiilor din străinătate care doresc să revină temporar sau permanent în R. Moldova pentru a se angaja în instituţiile private/publice din Moldova în vederea schimbului de experienţă şi implementării abilităţilor căpătate a fost început încă în octombrie 2010. Şi iată că acum organizatorii au repetat un apel pentru un număr limitat de granturi în vederea susţinerii revenirii şi reintegrării tinerilor. Până aici, la o nouă recrutare, cum au mers lucrurile ?

Viorica Olaru-Cemârtan:
„Da, aşa este, într-adevăr în Viorica Olaru-Cemârtan

Viorica Olaru-Cemârtan

octombrie 2010 noi am făcut acest apel şi ne-am propus atunci 30 de tineri să-i susţinem prin granturi de reintegrare, anume în piaţa muncii, oferindu-le o alocaţie şi cheltuielile de cost. Am văzut că a fost o atenţie destul de sporită din partea tinerilor şi în momentul în care au dorit să tatoneze piaţa muncii şi au văzut ce ofertă este din partea domeniului public şi cel privat, din ei până în ianuarie anul acesta doar 24 au fost acceptaţi la locurile respective de muncă, ei devenind şi beneficiari direcţi ai programului.

Acum am făcut un apel de ultimă oră, amintind tinerilor că mai sunt şase locuri, de fapt granturi, disponibile pentru revenirea şi reintegrarea tinerilor în piaţa muncii. Cum au mers lucrurile? Am putut să observăm că este nevoie de un asemenea program, la momentul dat a fost destul de bine primit dar pe parcurs am observat, în special începînd cu vara acestui an, o diminuare a interesului tinerilor.”

Europa Liberă: Cum explicaţi această diminuare? Probabil prin farmecul vieţii politice din Republica Moldova?

Viorica Olaru-Cemârtan:
„Sigur, bănuim cu toţii că aici răspunsul este foarte complex, dar în primul rînd trebuie să recunoaştem că cu toţii şi în special tinerii urmăresc ceea ce se întâmplă în ţara lor de origine şi mai ales dacă au intenţia să revină, atunci ei analizează ce tendinţe sunt, care este stabilitatea economică, politică, perspectiva de viitor, ei întotdeauna au cu ce compara fiind în anumite ţări, peste hotare, deja de cîţiva ani.

Atunci cînd într-o ţară este instabilitate politică, economică sau un haos aşa cum am avut noi în ultima perioadă, evident că şi locurile de muncă nu sunt atît de multe sau atît de bine plătite sau nu răspund cerinţelor acestor tineri. Respectiv putem doar bănui că tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru oricum a avut un impact asupra acestui program, dar sunt sunt sigură că nu doar noi resimţim consecinţele.

Oricum din partea OIM rămâne valabil acest program şi noi suntem siguri că este nevoie de asemenea iniţiative. Cît de rău nu ar fi în jur, tocmai aceste iniţiative ar fi un colac de salvare pentru cîteva persoane, cît de puţine nu ar fi, dar sunt oricum nişte posibilităţi.”

Europa Liberă: Revenind la cifre, spuneaţi că doar 24 de tineri au fost acceptaţi. Cum se explică acest lucru? Ceilalţi nu au rezistat rigorilor concursului? Sau solicitanţii au fost mai puţini?

Viorica Olaru-Cemârtan:
„Noi am mers după principiul ca din aceşti 94 care au aplicat până la data limită care a fost anul trecut, 31 martie 2011, să-i punem într-o competiţie chiar între ei. Îi selectăm pe primii 30 care reuşesc să obţină un contract de muncă. Aici fiecare s-a descurcat după putinţa proprie şi chiar după reţeaua profesională de care dispun, relaţiile profesionale, imaginea proprie, posibilităţile de a participa la mai multe interviuri, pentru că majoritatea au avut din experienţa pe care o ştim, au avut cîteva interviuri, au avut de ales, practic aceasta a fost o concurenţă naturală şi anume atîta a reuşit să absorbe piaţa muncii din Republica Moldova. Asta e ceva obiectiv mai mult, decît subiectiv.”

Europa Liberă: Citez din comunicat că Organizaţia Internaţională pentru Migraţie: „Va oferi asistenţă logistică, va acorda beneficiarilor suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de transport, precum şi alocaţii lunare de 200 de euro pentru şase luni.” Ceva mai la vale însă citesc precizarea că cei care vor fi angajaţi cun salariu mai mare decît 500 de euro, nu pot deveni beneficiari ai acestui program. Sunt şi asemenea posibilităţi, ca tineiri să fie angajaţi pentru un salariu mai mare de 500 de euro în Republica Moldova?

Viorica Olaru-Cemârtan:
„Pe parcursul primului an de desfăşurare a programului am observat că tinerii nu sunt în situaţii egale, dar noi dorim să fim cît de cît echitabili şi în momentul în care am văzut că sunt posibilităţi. De exemplu, cazuri concrete: două persoane au fost angajate la început pentru stagii, în anumite instituţii, după care au fost promovate la nişte posturi foarte bine plătite, la un salarii de peste o mie de euro. Noi considerăm că e un salariu foarte bun pentru Republica Moldova, pe cînd alţi beneficiari aveau oferte cu salariu în instituţiile publice de până la 1200 de lei.

Pentru noi a fost clar că trebuie să orientăm aceste surse financiare de susţinere, cît de modeste nu ar fi, spre cei 1200 de lei. Tocmai de aceea am decis ca în cazul cînd tinerii depăşesc suma de 500 de euro. Am făcut această remarcă în acest ultima apel, pentru că în primul apel nu aveam de unde cunoaşte specificul. Am fost înţeleşi pentru că celor care au un salariu bun, prosper, le este suficient, cei 200 de euro nu adaugă foarte mult la starea lui, pe cînd dacă e vorba de o persoană din instituţiile publice alocaţia noastră tocmai spijinea şi cu adevărat îşi făcea rolul de reintegrare a tînărului.”

Europa Liberă: Republica Moldova nu este chiar o sirenă a salariilor şi condiţiilor de muncă şi afirmare profesională, cariera în RM rămâne în continuare un maraton cu tot felul de obstacole descurajante. Ce anume i-ar atrage totuşi să revină acasă, că nu o fi doar faptul că totuşi la mama acasă e mai bine? Care ar fi avantajele Republicii Moldova în comparaţie cu ţări care reuşesc să readucă tinerii instruiţi peste hotare acasă şi să consolideze astfel şi societatea şi economia?

Viorica Olaru-Cemârtan:
„Da, este o întrebare foarte complexă şi cred că trebuie studii multe şi poate chiar un institut de cercetare a tendinţelor migraţioniste sau de atractivitate a ţării noastre. Cu toţii ştim în ce ţară trăim şi care sunt problemele cu care ne confuntăm. Tocmai acest lucru poate servi şi un avantaj pentru că anume în cazul unei ţări care este la o răscruce, Europa este poate chiar forţată să ne ajute ca să se simplifice şi situaţia ei, pentru că ţările din sud-estul şi estul Europei vin cu valuri mari, migraţioniste, invadează Europa care la moment nu are o situaţie atît de bună şi Europa este cointeresată anume să susţină aici, local, dezvoltarea pieţii de muncă. Tocmai acesta poate fi un avantaj dacă s-ar dori şi ar exista o voinţă politică şi generală a societăţii de a promova, aşa cum aţi spus, exponenţii unei noi generaţii care ar putea face o schimbae de facto, nu doar declarativă.

Anume, aceşti tineri pot să implementeze cu adevătrat anumite idei, proiecte, să aducă „know-how”-uri aici, ei avînd o reţea profesională sau abilităţi, cel puţin aripi care nu le-au fost tăiate de unde ei revin. Cu toţi împreună trebuie să contribuim, nu putem spune că aşteptăm doar contribuţia unor tineri care au colindat Europa, care au văzut cum se trăieşte în altă parte. Ei singuri nu vor face nimic aici dacă nu vor fi susţinuţi şi nu vor fi canalizate aceste eforturi din partea tuturor exponenţilor societăţii civile, politicienilor, etc. Trebuie să sperăm că anume tineretul şi frumosul vor salva lumea. Tineretul are nişte forţe pe care simte că trebuie să le investească în viitorul propriu şi în viitorul copiilor lor.”
XS
SM
MD
LG