Linkuri accesibilitate

Întrebarea este ce are de oferit Ucraina în schimbul reducerii preţului?


Miercuri începe o nouă rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia privind livrările de gaze naturale. Discuţiile ţin de aproape un an şi pe măsură ce trece timpul, poziţia Ucrainei la tratative se înrăutăţeşte. Dar nici cea a Gazprom nu este mai tare. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor internaţionale de presă:

Ucraina depinde în mare măsură de gazul rusesc şi de peste un an încearcă să renegocieze contractul pe 10 ani, semnat în 2009, care a adus acum Kievul în situaţia de a plăti 416 dolari pe mia de metri cubi. Ţelul Kievului este să ajungă la un preţ de numai 250 de dolari, adică să primească o reducere de 40 la sută. Întrebarea este ce are de oferit în schimb?

În acest moment, cheltuielile pe gaze reprezintă o parte mare din cheltuielile bugetare ale Kievului iar guvernul ucrainean are mare nevoie de o reducere a acestei poveri pentru a evita o serie de măsuri nepopulare de austeritate. Mai ales că în octombrie sunt programate alegerile parlamentare.

Până acum, disputele aproape anuale dintre Ucraina şi Rusia privind preţul gazelor ruseşti au dus la o blocare temporară a livrărilor. Aşa a fost în 2006 şi în 2009. Numai că ambele părţi au avut numai de pierdut din aceste „războaie ale gazelor”: Rusia şi-a pierdut renumele de liferant serios pentru pieţele europene iar Ucraina şi-a periclitat apropierea de Uniunea Europeană. De data aceasta, premierul Mikola Azarov a dat asigurări că negocierile privind reducerea volumului de gaze importat de Ucraina şi a preţului nu vor degenera într-o nouă blocadă. Până la negocierea unor noi condiţii, a precizat Azarov, Ucraina va continua să importe gaze în baza contractului din 2009.

Asul Ucrainei în negocierile cu Gazprom a fost mereu reţeaua sa extinsă de gazoducte, prin care Rusia aprovizionează clienţii europeni. Numai că această reţea este învechită şi ineficientă. Iar de când a fost inaugurat Nord Stream-ul, gazoductul prin Marea Baltică care leagă direct Rusia de Germania, gazoductele ucrainene şi-au pierdut ceva din relevanţă. Rolul lor este acum ameninţat şi de proiectul South Stream, care ar permite Rusiei să-şi aprovizioneze şi clienţii est europeni , direct, evitând Ucraina.

Cu toate acestea, Moscova insistă ca vrea o parte din sistemul ucrainean de gazoducte în schimbul negocierii unui acord mai favorabil. De ani de zile, guvernul ucrainean refuză, afirmând că este o problemă de suveranitate naţională.

Ministrul ucrainean al energiei Iuri Boiko a declarat încă din 13 ianuarie că problema gazoductelor nu este pe agenda negocierilor pentru că Kievul a refuzat de la bun început să discute această opţiune.

Ucraina trebuie să respecte şi regulile acordului prin care a intrat, ca şi Moldova, în Comunitatea energetică europeană şi care nu permit vânzarea sistemului de gazoducte. Ar exista posibilitatea creării unui concern internaţional, cu participarea unor firme europene, care să cumpere gazoductele. Alternativă primită cu răceală de Moscova.

Un diplomat european declara recent agenţiei Reuters, că cele două părţi sunt aproape condamnate să ajungă la un compromis dar nu este evident ce poate şi vrea să ofere Ucraina. Pe de altă parte, analistul independent ucrainean Valentin Zemlianski crede că nu se va ajunge la un rezultat înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia, programate pentru începutul lunii martie.

Aşa că este de aşteptat ca miercuri, la Moscova, să se discute în primul rând despre dorinţa Ucrainei de a-şi reduce la un pic peste jumătate importurile de gaze ruseşti, de la 40 la 27 de miliarde de metrii cubi, deşi a semnat un contract cu Gazprom pentru 40 de miliarde de metrii cubi.
XS
SM
MD
LG