Comunistii condamnă acţiunile majorităţii parlamentare de aprofundare a crizei politice şi încalcare sistematică a Constituţiei care conduc la uzurparea puterii în stat. PCRM și PPCD pregătesc proteste în masă. Coalitia de guvernare vrea referendum pentru modificarea Constitutiei. Plebiscitul din aprilie ar putea să coste cel puțin 35 de milioane de lei. Președintele interimar, Marian Lupu, declara Europei Libere că vor fi elaborate câteva întrebări care se vor referi strict la mecanismul de alegere a șefului statului.
Europa Liberă: Ați spus că eventual plebiscitul poate fi convocat pentru luna aprilie. Asta ar însemna că după ce validează Curtea Constituțională referendumul, puteți purcede la alegerea șefului statului.
Marian Lupu: ,,Pentru început trebuie să fie elaborat proiectul acelor întrebări, care vor fi supuse votului societății. Având un asemenea proiect inițiat, acesta trebuie să fie prezentat pentru aviz Curții Constituționale. Și din momentul obținerii avizului pozitiv, Parlamentul trebuie să adopte acest text și concomitent, în aceeași zi să fixeze data referendumului. Luna aprilie nu este o propunere subiectivă.
Din momentul în care la începutul lui februarie noi începem sesiunea de primăvară-vară, dacă ajungem către mijlocul lunii februarie să adoptăm această decizie, în continuare două luni, potrivit legii, care trebuie să fie neapărat ca termen de timp între momentul adoptării deciziei în Parlament și ziua propriu-zisă a referendumului – cam către mijlocul, a doua jumătate a lunii aprilie. Și este fixat în declarația semnată de trei lideri ai Alianței, că indiferent de rezultatul acestui referendum, într-o perioadă de nu mai târziu de o lună din acea zi să fie organizate alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: Referendumul poate fi considerat valid dacă la el participă…
Marian Lupu: ,,…nu mai puțin de 33 la sută din electorat. Dar vroiam să fac referință la problema de sistem. Uitați-vă, dintre anii 2000 și acum, suntem în 2012, în condițiile Constituției actuale, au fost nouă tentative de alegere a șefului statului. Doar două au fost cu succes – în anul 2001 și în anul 2005. Alte șapte au eșuat.”
Europa Liberă: PCRM-ul nu obosește să spună că este uzurpată puterea în stat din moment ce nu se reușește alegerea șefului statului.
Marian Lupu: ,,În aceste situații, dacă PCRM-ul ar fi pus umărul la alegerea șefului statului și nu ar fi boicotat prin metode deghizate alegerea președintelui Republicii Moldova ar fi fost o altă situație.”
Europa Liberă: Domnule președinte, dar sunt acum măcar careva elemente de a considera că este uzurpată puterea în țară?
Marian Lupu: ,,Privind cu foarte multă atenție prevederile Constituției n-o să găsiți categoric nici o poziție, nici un paragraf, nici un capitol care ar veni în sprijinul acestei idei. Eu am auzit și în ultimele zile declarații din partea PCRM-ului că există tot temeiul pentru ca președintele țării să dizolve Parlamentul. Eu mă uit la Constituție și nu la declarații politice, înțelegând foarte bine că în condițiile culturii politice în Republica Moldova, a mentalității din zona politică, fiecare partid încearcă să-și atingă niște interese corporative.
Șeful statului are doar două temeiuri pentru a dizolva Parlamentul – atunci când de două ori nu este aprobată componența Guvernului și atunci când, urmare a consumării etapelor și procedurilor de alegere a șefului statului, ultimul nu se alege. În condițiile în care nu sunt epuizate procedurile de alegere a șefului statului, eu nu am nici un temei pentru dizolvarea Parlamentului.”
Europa Liberă: S-au mai făcut auzite declarații din partea comuniștilor, spunând că PCRM se pregătește de nesupunere civică.
Marian Lupu: ,,Toate declarațiile politice pot fi până la o limită, fiindcă din momentul în care aceste declarații nu mai sunt declarații politice, dar sunt acte de manifestare a unei instigări în societate și de încălcare a legii, deja aceste acțiuni riscă să treacă din zona politicului în zona responsabilității, potrivit legii. Un sistem democratic în stat presupune pluralismul de opinii, opțiuni diferite politice și viziuni politice, însă în egală măsură el presupune responsabilitate în fața legii și legea trebuie să acționeze.”
Europa Liberă: Dar pe parcursul acestor doi ani unii analiști spuneau că Alianța fie e pe pat de moarte, fie a ajuns în pragul destrămării. Acum avem certitudinea că până la convocarea acestui plebiscit Alianța va exista? Va fi temeinică, consolidată?
Marian Lupu: ,,Acest exercițiu, având în spate o experiență, pe alocuri una foarte proastă, pe alocuri neunivocă. Și dacă componentele Alianței au însușit aceste lecții ale trecutului și au tras concluziile de rigoare, s-ar putea ca acest plebiscit și să fie un remediu foarte și foarte important și eficient pentru consolidarea Alianței și pentru eficientizarea acesteia. Plebiscitul cu rezultatul pozitiv poate să vină cu soluția pe termen mediu și pe termen lung pentru evitarea a tot felul de blocaje de acest gen și pentru ca în Republica Moldova mai mult niciodată să nu să se întâmple ceea ce se petrece pe parcursul a doi ani de zile.”
Europa Liberă: Acordul de constituire a Alianței rămâne nemodificat? Rămâne Marian Lupu candidatul Alianței pentru funcția supremă în stat?
Marian Lupu: ,,Până în ziua de astăzi nimeni nu a pus la îndoială conținutul acestui acord și nici o parte componentă nu a venit cu ideea oficială de revizuire a unor părți componente sau a acordului integral. Doi la mână: eu totuși aș propune să nu punem căruța în fața cailor. Cel mai important, dincolo de persoane fizice, politicieni, șefi de partide, problema care derivă din organizarea acestui referendum este ca să-l facem un exercițiu de succes.”
Europa Liberă: Domnule Lupu, cum vreți să fie în continuare calitatea actului guvernării?
Marian Lupu: ,,Mult mai bun decât a fost până acum.”
Europa Liberă: Ce înseamnă mult mai bun?
Marian Lupu: ,,Unitate în Alianța de guvernare, să fie relații de înțelegere mult mai armonioase și de parteneriat. De aici mai departe vine și cheia succesului în toate acțiunile pe care noi le întreprindem.”
Europa Liberă: Ce priorități aveți?
Marian Lupu: ,,Este perioada de iarnă, avem probleme de rezolvat în sistemul energetic, avem de asigurat în continuare negocierile cu succes a tarifului pentru livrarea de gaze naturale, asigurarea securității alimentare, fiindcă acest an tot nu se anunță unul din cei mai ușori. Începem această reformă a sistemului judecătoresc, organele de drept.
Sunt acele acțiuni care trebuie să le continuăm în cadrul agendei Uniunea Europeană-Republica Moldova. Sunt un șir întreg de sarcini care țin și de politica externă – atragerea de investiții, atragerea de fonduri, credite concesionale, o dezvoltare în sistemele de infrastructură economică-socială a statului și ele sunt multe. Iată de ce e nevoie de continuitate, e nevoie de stabilitate, fiindcă alegerile parlamentare anticipate, haideți să vedem și în eventualitatea acestora: s-ar putea ca ele să nu aducă o schimbare esențială în coraportul de forță și atunci ce facem? Din nou se cheltuie vreo 40 de milioane de lei pentru alegeri, după care continuăm cu aceeași istorie, cu care ne confruntăm de doi ani.
Sper că noi toți, cei trei am însușit niște lecții foarte importante și aici chiar o să fiu direct și voi spune că căi puteau fi doar două: prima cale fiecare în parte în diferite condiții, eu vorbesc de componentele Alianțe, cochetează cu opoziția, iar opoziția cochetează în mod special cu aceste componente ca să le pună să se ciocnească cap în cap. Sau calea a doua: odată ce a fost formată această Alianță, am format această coaliție, pe care să-i asigurăm nu doar denumirea, forma, dar să-i asigurăm și un adevărat conținut.”
Europa Liberă: Deci acum nu va mai figura niciodată, sau cel puțin în timpul apropiat nu va mai figura întrebarea cu privire la o nouă alianță?
Marian Lupu: ,,Dacă mă întrebați pe mine, de pe poziția de președinte al Partidului Democrat, asemenea chestii nici anterior nu au figurat și nu avem de gând să punem asemenea întrebări pe ordinea de zi nici în continuare. Fiindcă niciodată noi nu am ajuns să vorbim despre aceste reconfigurări, să solicităm demisii. Cum vor face alții, rămâne de văzut. Însă situația zilei de astăzi oferă nouă tuturor, celor trei o șansă și depinde de noi, cât de inteligenți, deștepți, responsabili pentru relațiile de parteneriat vom fi, ca să uzăm de această șansă, care de altfel nu este doar o șansă pentru Alianță, este o șansă pentru țară.”
Europa Liberă: Printre priorități trebuie cu siguranță să se regăsească și problema referitoare la simplificarea trecerii de către cetățeni a posturilor de menținere a păcii. Continuă aceste proteste aici, la Nistru. Cum poate fi identificată o soluție și pentru această criză de durată?
Marian Lupu: ,,Lucrurile care s-au întâmplat, lucrurile urâte, lucruri tragice, dramatice, care s-au întâmplat chiar la început de an în mod evident că ar lansa pe prim plan de importanță promovarea în cadrul formatului 5+2 a ideii la care am discutat foarte mult – transformarea forțelor pacificatoare din actualul format al acestora într-o misiune de observatori civili, sub mandat internațional. Înțelegem cu toții că în zona de securitate oamenii înarmați volen-nolens dar reprezintă un factor psihologic negativ, produce frică. Când vezi un om înarmat lucrul acesta te încordează.”
Europa Liberă: Domnule președinte, dar e foarte cunoscut că schimbarea contingentului forțelor de menținere a păcii, sau transformarea lui e posibil doar dacă există consens.
Marian Lupu: ,,Înțelegând foarte bine că acest element face parte din pachetul general al formatului de negocieri 5+2, având la bază acest caz tragic, eu cred că el ar putea într-adevăr să lanseze la un nou nivel calitativ discuțiile și ca aceste discuții de reformatare a forțelor de pacificare și transformare a acestora să cunoască și o nouă viteză și o nouă calitate.
Nu zic că acest proces va fi ușor, însă privind declarațiile care au fost făcute de state membre ale UE, deci UE în ultimă instanță, care este partener în formatul 5+2. Să nu uităm de poziția Kievului, care foarte tranșant a reacționat pozitiv, făcând același apel că e nevoie de a transforma aceste forțe pacificatoare într-o misiune de observatori civili. Pe ei la fel îi deranjează că la granițele Ucrainei există o prezență a forțelor armate și atunci e un factor de nervozitate și pentru Ucraina.
Discuțiile ar trebui să fie intensificate. Ele au fost intensificate și promovate cu multă insistență. Da, noi nu avem garanții, atât de ușor că toate părțile implicate - și Tiraspolul, și Moscova vor cădea de acord. Dar sunt premize pentru ca aceste discuții să fie desfășurate de o manieră mult mai serioasă, convingătoare. Nu trebuie să isterizăm. Negocierile trebuie să fie desfășurate argumentat, calm dar cu insistență și cu tărie.”
Europa Liberă: Lumea va continua să iasă la proteste. Ce mesaj aveți către acești cetățeni?
Marian Lupu: ,,Aceste acțiuni pașnice trebuie să se desfășoare în strictă conformitate cu prevederile legii și oamenii să nu se dea provocați. Fiindcă cineva ar putea să încerce să profite de aceste acțiuni. Să vină cu instigări de vrajbă, de ură și atunci din momentul în care manifestațiile pașnice se transformă în unele agresive, se va turna apă la moara celor care sunt împotriva reformatării forțelor de pacificare. Pe de altă parte aceste manifestații nu vor fi decât un ajutor pentru negociatori ca să se mențină într-un fel prospețimea și importanța subiectului de a trece la un alt format al acestor observatori, nici de cum militari.”
Europa Liberă: Sunt parteneri de-ai Dumneavoastră de coaliție care cer expulzarea ambasadorului rus din Moldova. PD, Marian Lupu ce zice?
Marian Lupu: ,,Am criticat dur declarațiile făcute de către ambasadorul Federației Ruse. În aceste condiții de pierdere a unei vieți umane să ieși în fața publicului și cu sarcasm, cu batjocură să nu ții cont de faptul că e dramă într-o familie, e dramă pentru comunitate, dar și pentru țară. Această declarație trebuia să fie mult mai rezervată.
Dacă mergem mai departe cu expulzări, pe viitor ar fi să menținem un dialog normal cu Federația Rusă pentru a-i angaja plenar în procesul de discuții privind reformatarea pacificatorilor. În caz contrar, dacă aplicăm niște măsuri diplomatice dure, noi ne vom crea o problemă când o jumătate sau un an de zile va trebui să rezolvăm această problemă și să începem de la zero. Iar în această perioadă de timp toată activitatea și dialogul în cadrul formatului 5+2, sau CUC, sau ce n-ar fi, vor fi blocate. Este acest lucru în interesul țării? Categoric nu.”
Europa Liberă: Ultima întrebare: liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuc, a purtat negocieri la Moscova, a purtat negocieri și la Kiev, deocamdată nu există dialog cu Chișinăul. Trebuie să existe? Și în ce condiții?
Marian Lupu: ,,Evident că trebuie să existe, îmi pare un lucru explicabil discuțiile pe care le-a purtat domnul Șevciuc cu cei de la Moscova, cu cei de la Kiev, fiindcă ar fi normal pentru contacte și cu Chișinăul. Am manifestat disponibilitatea, o manifest și în continuare pentru contacte formale, pentru contacte neformale.”
