Linkuri accesibilitate

Transparency International constată că managerii indulgenți și legile neclare frânează combaterea corupției în Moldova.



Pentru că legea nu prevede sancţiuni clare pentru funcţionarii implicaţi în acte de corupţie, managerii instituţiilor de stat tărăgănează aplicarea politicilor care ar preveni cazurile de corupţie în organizaţiile pe care le conduc. La această concluzie au ajuns experţii Transparency International Moldova după ce, anul trecut, au monitorizat activitatea Inspectoratului Fiscal de Stat şi a Ministerelor Muncii, a Educaţiei şi a Tehnologiilor Informaţionale. Detalii are Diana Răileanu.

În lipsa unor norme legislative foarte clare, şefii instituţiilor de stat s-au angajat să aplice aşa-numitele „politici anticorupţie”, adică măsuri menite să prevină cazurile de corupţie în rîndul funcţionarilor publici. De exemplu: să asigure transparenţa procesului de achiziţii publice, a procesului de angajare la muncă, sau a activităţii telefoanelor de încredere la care cetăţenii pot semnala cazurile de corupţie.

După ce au monitorizat activitatea Inspectoratul Fiscal de stat şi a Ministerelor Muncii, a Educaţiei şi a Tehnologiilor Informaţionale, experţii de la Transparency International Moldova au constatat că funcţionarii publici ignoră politicile anticorupţie, explică Ianina Spinei:

„Persoanele care sunt responsabile de implementarea politicilor anti-corupţie, nu sunt sancţionate pentru neaplicarea acestor politici sau pentru aplicarea neglijentă a acestora. Politica ce ţine de asigurarea transparenţei procesului de recrutare, care sunt constatările de bază? În primul rînd că transparenţa este insuficientă, astfel încît este împiedicat afluxul de cadre noi în autorităţile publice. Deşi practica arată că sunt multiple încălcări la capitolul „Declararea veniturilor şi proprietăţii”, pînă la moment nimeni nu a fost pedepsit pentru aceasta. Dacă e să ne referim la calitatea liniilor fierbinţi constatăm că apelurile care conţin informaţii despre eventuale infracţiuni, nu se transmit la organele abilitate.”

Dacă politicile anticorupţie au scopul de a diminua fenomenul în instituţiile de stat, de ce funcţionarii publici ezită să le aplice şi să le promoveze? Am întrebat-o pe directoarea Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc?

„Sunt multe motive. Primul eu l-aş pune, cu părere de rău, ignoranţa instituţiilor publice faţă de cadrul legal ce ţine de prevenirea şi combaterea corupţiei. Dar cel mai important este că mecanismul de implementare este întotdeauna lăsat pe la jumătate. Ce înseamnă aceasta? Că nu sunt desemnate persoane responsabilie, că nu este controlul intern, că nu se răspîndeşte asupra acestor domenii şi din cauza aceasta fiecare se evaluează cum el doreşte.”

Nu doar ignoranţa funcţionarilor publici împiedică prevenirea cazurilor de corupţie, dar şi lipsa prevederilor despre sancţiunile care pot fi aplicate în cazul funcţionarilor publici care nu se conformează politicilor anticorupţie. De această părere este şeful Direcţiei prevenire şi analitică criminogenă din cadrul CCCEC, Victor Colin:

„Spre exemplu în Slovenia, în cazul în care instituţia analogică Centrului stabileşte că factorii de decizie din autoritatea respectivă nu întreprind măsurile de rigoare la nivelul cuvenit, ei sunt în drept să sancţioneze contravenţional factorul de decizie. În cea dea treia etapă este elaborată o propunere în adresa Guvernului pentru demisionarea factorului respectiv. La noi, în Republica Moldova, Centrul nu are astfel de pîrghii. Asta nu ar însemna că nu avem acte de corupţie şi nu avem nereguli în cadrul autorităţilor, pe de altă parte Centrul nu are pârghii pentru a sancţiona managerii şefi care nu întreprind măsurile de rigoare.”

Numai că experţii de la Transparency International Moldova spun că mingea se află în terenul celor de la CCCEC, care avînd drept de iniţiativă legislativă ar putea propune Parlamentului introducerea sancţiunilor pentru neaplicarea politicilor anticorupţie în instituţiile de stat şi astfel „să-şi dezlege mâinile”.
XS
SM
MD
LG