„Unirea energetică la Prut, departe de a fi realizată” – scrie „Adevărul”. „Autorităţile anunţă an de an despre construcţia unor linii electrice ce ar lega sistemul moldovenesc cu cel românesc, dar niciuna n-a fost finalizată. Experţii cred că o mare parte din proiectele ce ar asigura securitatea energetică este tergiversată intenţionat de grupuri de interese din ţară şi din afară”, conchide autorul, Ion Preaşcă. „În ceea ce priveşte conducta de gaze Ungheni-Iaşi, deocamdată a fost elaborat studiul de fezabilitate şi cel de impact asupra mediului. Când va începe realizarea proiectului estimat la 20 de milioane de euro nu ştie nimeni”, mai scrie Preaşcă. „Este evident că Gazprom se opune conductei Iaşi-Ungheni, “ a declarat pentru publicaţie unul dintre experţii din domeniul energetic.
Plăcile de beton au reapărut la Pârâta, unde la 1 ianuarie a fost împuşcat un tânăr de 18 ani, mai scrie „Adevărul”. Ele au fost reinstalate de un grup de pacificatori contrar înţelegerilor din Comandamentul Militar Unit, care a decis acum câteva zile dezarmarea şi reducerea numărului de pacificatori de la Pârâta.
„Economist” reia un interviu acordat agenţiei Infotag de către ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, în care ministrul susţine că, judecând după dinamica exporturilor agricole, […] „cu siguranţă că agricultura se dezvoltă într-un ritm bun. Dacă în 2010 exportul de produse agricole a fost de $811 mil., pentru anul trecut prognozăm exportul la nivelul de $976 mil”. Potrivit ministrului, „cel mai bine sunt exportate nucile, vinul, merele, prunele şi strugurii de masă. Potrivit prognozelor, cota agriculturii şi industriei alimentare în PIB în 2011 constituie 18% şi aproximativ 53% din volumul total al exportului. Aportul agriculturii în PIB este estimat la 24 mlrd lei.
Într-un articol întitulat „Euro pentru încredere” şi consacrat finanţării de către UE a măsurilor de întărire a încrederii între comunităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, un autor de la „Panorama” scrie, între altele, că „aşa cum menţionează diplomaţii străini, Moldova poate spera că va deveni membru al UE numai după reglementarea conflictului transnistrean. Despre acest lucru a declarat, în particular, ambasadorul Danemarcei în România, acreditat şi în Republica Moldova, Michael Sternberg, a cărui ţară are preşedinţia în UE de la 1 ianuarie”. Diplomatul este citat, spunând că „Bruxellesul n-ar dori să obţină încă o ţară scindată – încă un Cipru”.
„Deocamdată nu este clar cât pot oferi europenii pentru reunirea deplină a celor două maluri ale Nistrului. Faptul că ţara nu va putea plăti pentru acest proces este confirmat de sumele prevăzute zilnic în buget pentru problemele localităţilor transnistrene. Pentru anul viitor, de exemplu, guvernul a programat pentru reintegrare doar 10 mii de lei”, conchide autorul de la „Panorama”.
