Linkuri accesibilitate

Într-o ţară parlamentară preşedintele ar trebui să aibă doar nişte atribuţii strict limitate


Tudor Deliu: „ar trebui să lăsăm din orgoliile şi din ambiţiile şi să lăsăm visurile din copilărie...”


Potenţialii candidaţi la preşedinţie sunt aşteptaţi de Comisia specială pentru alegerea şefului statului până pe 12 ianuarie, ora 19.00. La funcţia de preşedinte poate candida orice persoană care are cel puţin 40 de ani, a locuit în ultimii zece ani în Moldova şi cunoaşte limba de stat. Pentru a fi înregistrat, potenţialul candidat are nevoie de susţinerea a cel puţin 15 deputaţi. Valentina Ursu a stat pe vorbă pe această temă cu Tudor Deliu, șeful Comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui.

Europa Liberă: De pe 29 decembrie şi până acum nici o candidatură la funcţia de şef al statului nu a fost depusă.

Tudor Deliu:
„Nu că nu a fost depusă nici o candidatură. Nici un cetăţean nu a depus setul de acte necesare pentru a fi înregistrat la funcţia de candidat pentru preşedintele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi asta chiar dacă repetarea votului este programată pentru 15 ianuarie. Au mai rămas puţine zile.

Tudor Deliu:
„Da, a mai rămas puţin timp, cu atât mai mult că comisia va recepţiona actele, doar până la data de 12, până la ora 19 se vor recepţiona actele viitorilor candidaţi.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi – de ce nimeni nu ar avea curajul să vină la Comisia Dumneavoastră să-şi depună dosarul?

Tudor Deliu

Tudor Deliu

Tudor Deliu: „Curaj au mulţi, fiindcă sunt foarte mulţi cetăţeni care telefonează şi se interesează. Alta e că aceşti cetăţeni nu au şanse de a fi înregistraţi în funcţia de candidaţi, dat fiind faptul că nu au susţinerea a cel puţin 15 deputaţi din Parlament. Cei care au posibilitatea să facă acest lucru, mă refer la partidele parlamentare, încă nu s-au decis, dar timp mai este. Sperăm că de luni poate vom unii candidaţi pentru funcţia de preşedinte.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că totul va depinde de decizia pe care o va lua pe 12 ianuarie Curtea Constituţională faţă de sesizarea depusă de deputatul neafiliat Mihai Godea.

Tudor Deliu:
„Nu pot să prezic ce va hotărî Curtea Constituţională. Nu cred că acesta să fie un impediment pentru a nu înainta candidaturi.”

Europa Liberă: În cazul în care Curtea Constituţională totuşi stabileşte că alegerile de la mijlocul lui decembrie au avut loc cu încălcarea normelor constituţionale şi trebuie anulate, respectiv şi alegerile repetate din 15 ianuarie ar trebui să fie anulate. Nu?

Tudor Deliu:
„Dacă Curtea Constituţională va invalida sau va declara neconstituţionale alegerile ordinare, respectiv alegerile repetate nu intră în cadrul legal de acum. De aceea Parlamentul va fi nevoit să stabilească o nouă dată a alegerilor ordinare.”

Europa Liberă: Cine anulează? Curtea prin decizie?

Tudor Deliu:
„Deci, eu nu pot să ştiu ce va decide Curtea. Curtea poate să declare că au fost încălcate prevederile articolului 78 din Constituţie în ceea ce priveşte secretul votului. Dar Curtea poate să lase şi la latitudinea Parlamentului, pur şi simplu făcând un aviz, să zicem aşa, în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la vot secret. Aşa că sunt câteva variante, eu nu pot să anticipez a ceea ce va zice Curtea.”

Europa Liberă: Îmi dau seama că dacă chiar ar şi exista potenţiali candidaţi, ei nu ar dori să fie înaintate candidaturile lor pentru alegerile din 15 ianuarie, dacă Curtea va stabili că alegerile din 16 decembrie au fost neconstituţionale şi trebuie anulate.

Tudor Deliu:
„Vedeţi, situaţia este foarte complicată. La data de 12 expiră termenul pentru depunerea actelor pentru a fi înregistrat la funcţia de candidat pentru preşedinţie. Şi nu e exclus că şi Curtea Constituţională să se pronunţe tot la data de 12. Deci este o situaţie incertă aici. Fiindcă dacă până la data de 12 nimeni nu depune actele necesare, iar mai apoi Curtea se pronunţă şi să zicem că Curtea nu va considera că a fost încălcată Constituţia, atunci vom nimeri într-o situaţie iarăşi foarte delicată şi care nu este reglementată de către nicăieri.”

Europa Liberă: Ce va urma?

Tudor Deliu:
„În caz dacă nu se va înregistra nici un candidat, Parlamentul va adopta o hotărâre prin care va constata faptul că alegerile repetate nu au avut loc şi în termen de cel mult de 30 de zile va fi stabilită o nouă dată a alegerilor repetate. Iar dacă Curtea Constituţională va considera sau va hotărî că totuşi au fost încălcată buchia Constituţiei şi, respectiv, va considera că alegerile nu sunt valide, iarăşi Parlamentul va fi în situaţia să stabilească o nouă dată, dar de acum pentru alegerile ordinare, care cuprind alegeri ordinare, dacă vor fi mai mulţi de doi candidaţi, turul întâi şi turul doi, şi mai apoi alegeri repetate. Iar dacă va fi unul sau doi candidaţi doar turul întâi şi iarăşi în cel mult 30 de zile alegeri repetate. Este o situaţie inedită.”

Europa Liberă: Domnule Deliu, am auzit o declaraţie, pe care o făcea liderul comuniştilor, domnul Voronin, spunând că partidul pe care-l conduce, PCRM-ul, ar putea să înainteze un candidat pentru funcţia de şef al statului. Dacă ei nu au 61 de voturi, aşa cum cere Constituţia, şi se înaintează numai un singur candidat şi nu participă majoritatea la alegeri, ce se întâmplă?

Tudor Deliu:
„Da, mie mi se pare că Partidul Comuniştilor vor să repare greşeala, care au comis-o data trecută. După părerea mea – ei îşi doresc alegeri parlamentare anticipate. Şi sper eu că undeva poate la data de 12 să nu vină cu o candidatură, pe care s-o înregistreze. Fiindcă dacă candidatura este înregistrată şi la vot vor participa cel puţin trei cincimi din numărul deputaţilor, mergem în alegeri anticipate. Iar dacă, deci întrebarea pe care aţi pus-o Dumneavoastră, se înregistrează un candidat şi dacă la vot nu participă cel puţin trei cincimi din numărul de deputaţi, se consideră iarăşi că alegerile nu au avut loc şi în termen de 30 de zile trebuie stabilită o nouă dată pentru alegerile repetate.”

Europa Liberă: Tot Vladimir Voronin nu exclude că Dumneavoastră, cei care aţi constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, pregătiţi o capcană şi vă este convenabil să tergiversaţi la nesfârşit acest termen de alegere a şefului statului.

Tudor Deliu:
„Sincer să vă zic nouă, Partidului Liberal-Democrat din Moldova, nu ne este convenabil acest lucru, să tergiversăm alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Partidul Liberal-Democrat nu ne dorim alegeri anticipate şi nu de aceea că noi ne temem de aceste alegeri ca partid; pur şi simplu în situaţia care este actualmente în Republica Moldova şi gândindu-ne la cetăţenii noştri. Alta e că Partidul Liberal-Democrat suntem gata să votăm pentru un candidatul care suntem siguri că va obţine acele trei cincimi din numărul de voturi ca să devină preşedintele Republicii Moldova. Noi am lansat iniţiativa de a negocia inclusiv şi cu opoziţia, cu grupul Dodon, pentru a identifica acea candidatură care să fie susţinută de Alianţă şi, de ce nu, şi de opoziţie pentru a debloca această situaţie politică.”

Europa Liberă: Bine, dar PCRM au format o comisie din câţiva deputaţi şi ei spun că până în prezent PCRM nu a primit nici o solicitare sau o invitaţie la dialog din partea formaţiunilor din Parlament.

Tudor Deliu:
„Alianţa pentru Integrare Europeană a menţionat nu o singură dată că ea va negocia cu Partidul Comuniştilor din numele Alianţei, nu fiecare partid în parte. Aceasta este o notă ce se conţine în acordul de constituire a Alianţei şi în perioada precedentă noi am înaintat această iniţiativă şi am cerut Partidului Comuniştilor să vină să negociem cu ei, pentru a determina o candidatură. Cu părere de rău, ei tot timpul încearcă să evite invitaţia noastră, făcând diferite comentarii – ba că vor să negocieze cu fiecare partid în parte, ba că candidatura unuia sau altuia nu le convine. Eu cred că este un joc. Ei îşi doresc cât mai mult alegeri anticipate şi nici de cum negocieri, care să aducă un rezultat cu Alianţa pentru Integrare Europeană.”

Europa Liberă: Domnule Deliu, candidatura AIE, cea care a fost a domnului Lupu, a acumulat 58 de voturi din cele 61 necesare. Între timp PL, dar şi liderul PD, Marian Lupu, au lăsat să se înţeleagă că dacă nu participă la această nouă tentativă din 15 ianuarie, după aia se poate de revenit cu aceeaşi candidatură.

Tudor Deliu:
„Nu e exclus, fiindcă mă rog, fiecare cetăţean al Republicii Moldova, fie deputat, fie preşedinte de partid, fie preşedinte de Parlament, are dreptul să-şi înainteze candidatura. Pur şi simplu domnul Lupu a declarat că nu-şi va înainta candidatura la aceste alegeri ordinare. Eu nu ştiu ce se ascunde după această nedorinţă de a participa. Poate este în aşteptarea hotărârii Curţii Constituţionale, poate ştie ceva ce nu ştim noi, dar asta nu exclude că dacă va fi stabilită o nouă dată a alegerilor să dorească să candideze iarăşi.

Alta e că eu cred că aici noi ar trebui să lăsăm din orgoliile şi din ambiţiile şi să lăsăm visurile din copilărie, aş zice chiar ca la Creangă aşa, şi să fim foarte reali la situaţia existentă. Fiindcă cunoaştem foarte bine faptul că pentru domnul Lupu au declarat-o şi cei din grupul Dodon şi cei din Partidul Comuniştilor nu vor vota candidatura dumnealui.

Noi suntem gata să-l susţinem iarăşi, dar la ce o să ajungem, dacă ceilalţi nu-l vor vota. Nu avem 61 de voturi, de aceea eu cred că ar trebui de lăsat la o parte dorinţele de a fi cu orice preţ preşedinte de ţară şi poate e necesar de găsit un nou candidat, nu numaidecât din rândurile deputaţilor. Poate un candidat din persoanele notorii ale Republicii Moldova, dar care să fie susţinut în primul rând de Alianţă şi de celelalte grupuri parlamentare, care există.”

Europa Liberă: Alianţa se poate păstra intactă, dacă cumva se ajunge să fie înaintată o altă candidatură?

Tudor Deliu:
„După ce domnul Lupu a zis că nu-şi va înainta candidatura acum, la alegerile repetate şi domnul Ghimpu a spus că nici dumnealui nu se ţine cu ambele mâini de scaunul speakerului Parlamentului. Dacă şi poate exista o altă candidatură, ea trebuie să fie emanaţia Alianţei, adică să fie convenită şi acceptată de Alianţă, în primul rând. Fiindcă în caz contrar asta poate duce la nişte divergenţe sau chiar la distrugerea Alianţei, fapt ce nu ni-l dorim şi nu-l doresc o mare parte din cetăţenii Republicii.”

Europa Liberă: Sincer: PLDM-ul l-ar dori pe domnul Filat în fruntea ţării?

Tudor Deliu:
„Suntem partidul care a optat şi optăm încă pentru alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova. În cazul dacă referendumul nu eşua, candidatura domnului Filat era înaintată la funcţia de preşedinte de către Partidul Liberal-Democrat din Moldova. În situaţia în care suntem astăzi noi mai avem rezerve în ceea ce priveşte înaintarea candidaturii domnului Filat la funcţia de preşedinte. Şi nu de aceea că nu merită. O merită pe deplin.

Dar să nu uităm că într-o ţară parlamentară totuşi prim-ministrul este persoana care are o putere de decizie şi este persoana care, ca şi în toate statele parlamentare, are cea mai mare responsabilitate. De aceea eu în actuala conjunctură domnul Filat este un prim-ministru care nu ar trebui să cedeze această funcţie pentru funcţia de preşedinte al ţării. Cu atât mai mult, încă o dată repet, că nu e clar care va fi situaţia dacă îşi va înainta candidatura.”

Europa Liberă: Înţeleg eu că optaţi pentru reducerea competenţelor preşedintelui.

Tudor Deliu:
„Absolut, asta este şi poziţia partidului, dar este şi poziţia mea personală. Fiindcă într-o ţară parlamentară preşedintele ţării ar trebui să aibă doar nişte atribuţii strict limitate. Nu trebuie să aibă atribuţii ce ţin de numirea judecătorilor, de dizolvarea Parlamentului, ceea ce ţine de desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, ceea ce ţine de politică externă, procuratură şi multe, multe altele. Fiindcă, cu părere de rău, noi suntem nici ţară parlamentară, nici prezidenţială, nici semi-prezidenţială, nici semi-parlamentară.

Avem modalitatea indirectă de alegere a preşedintelui, adică prin Parlament, dar atribuţiile pentru o republică prezidenţială. De aceea se cere în primul rând ajustări sau modificări a unor articole din Constituţie, poate chiar pe viitor şi adoptarea unei constituţii noi, dar în situaţia creată cred că domnul Filat este la locul pe care-l merită. De fapt merită dumnealui şi mai mult, dar eu astăzi un alt prim-ministru nu văd în locul domnului Filat.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că premierul ar putea îndeplini această dorinţă a cetăţenilor, care sunt deprinşi să aibă un lider cu autoritate, un lider tătuc.

Tudor Deliu:
„Cu părere de rău, aveţi aici dreptate, fiindcă cetăţenii Republicii Moldova s-au deprins să aibă un tătuc. Eu vreau să zic altceva – noi nu avem doi ani şi ceva preşedinte şi văd că ţara merci, merge foarte bine înainte. Alta e: dacă vorbim de actualele atribuţii ale preşedintelui Republicii Moldova înseamnă că ar trebui să facem alegeri directe.

Eu nu sunt un adept deplin al republicii prezidenţiale, cu atât mai mult că astăzi putem să discutăm şi despre modele autoritare şi totalitare atât în regim parlamentar, cât şi în regim prezidenţial. Dar de cele mai dese ori regimurile autoritare şi totalitare sunt în republicile prezidenţiale, doar câteva exemple – Kazahstan, Belarus, Rusia, de ce nu.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG