Românii traiesc mai bine de cind sint in Uniunea Europeana si au standarde mai ridicate in ceea ce priveste democratia, singurul domeniu care pare sa fi stagnat tara este cel al mass-media, unde metodele de manipulare s-au rafinat, iar cimpul de batalie asupra mijloacelor de informare in masa, a fost judicious impartit intre putere si opozitie.
Chiar daca este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, totusi Romania are inca probleme de adaptare si este privita adesea ca o tara de mina a doua, mai ales din cauza ca acum cinci ani a fost acceptata conditionat in clubul europenilor. Mai exact, Romania, la fel ca si Bulgaria au fost primite in Uniunea Europeana acceptind sa fie monitorizate ca in perioada in care erau candidate. Cele doua state sint astfel atent supravegheate de la Bruxelles in ceea ce priveste reformele juridice si lupta anticoruptie.
Desi aceasta supraveghere intitulata Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) ar fi urmat sa dispara la trei ani dupa aderarea celor doua state la Uniunea Europeana, totusi din cauza ineficientelor juridice, atit Romania, cit si Bulgaria sint monitorizate in continuare. Presedintele Romaniei Traian Basescu ar fi fericit sa scape de acest Mecanism, in special acum inainte de alegerile generale programate pentru finele acestui an, dar sint slabe sanse, iar europarlamentara Monica Macovei, ministrul justitiei care a negociat existenta acestor monitorizari, considera ca Romania are nevoie de atentia expertilor de la Bruxelles pentru a nu intra in derapaje necontrolabile.
Rapoartele pe care le publica anual Comisia Europeana sugereaza ca justitia face progrese, ca procurorii anticoruptie devin tot mai eficienti, dar ca judecatorii amina, prea des si prea mult, pronuntarea in marile dosare de coruptie. Importanti oameni politici sau magistrati cu astfel de dosare sint trimisi in judecata in medie de trei ani, ceea ce insemana ca judecatorii tergiverseaza gasirea unei solutii, iar expertii de la Bruxelles se tem ca in multe din aceste cazuri ar putea interveni prescrierea faptelor.
Românii au inteles, deci, in acesti cinci ani scursi de la intrarea in Uniunea Europeana ca politicienii nu sint specii cu totul diferite si ca exista pedepse si pentru ei, chiar daca lucrurile merg mai incet. In plus functionarii publici si ministrii atrasi de afaceri la limita legii se gindesc acum mult mai intens ca ar putea ajunge pe mina procurorilor anticoruptie, decit inainte de 2007.
Altfel spus România merge inainte, chiar daca ritmul ei este inca lent, chiar daca autostrazile se construiesc incet, chiar daca reformele dau gres, chiar daca mita este inca un mijloc obisnuit in domeniul sanatatii publice. Lucrurile se schimba, insa perceptia schimbarilor este la nivelul generatiilor. Este nevoie de 20 de ani pentru schimbare spunea imediat dupa caderea regimului Ceausescu, Silviu Brucan un politolog cu viziune, format la scoala socialismului stiintific. Analiza lui a fost atunci mult criticata, dar intre timp sociologii de scoala mai noua admit ca ar fi nevoie de inca 20 de ani pentru ca romanii sa-si uite reflexele capatate in vremea comunismului si in acest fel sa-i poata ajunge din urma pe vestici.
In orice caz, salariul mediu al românilor a crescut cu circa 100 de euro de la intrarea tarii in Uniunea Europeana la inceputul anului 2007 pina acum, tinind, insa cont si de criza economica din ultimii doi ani. Rezerva de aur si valuta a Bancii Nationale a Romaniei era de 26 de miliarde de euro acum cinci ani, iar acum in plina criza este de peste 33 de miliarde. Investitiile straine au crescut pina la un maxim de noua miliarde si jumatate de euro in 2008, dar au scazut dramatic imediat dupa aceea, din cauza recesiunii. Romania are la dispozitie 32 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana pentru dezvoltare in perioada 2007-2013, bani pe care, daca nu-i acceseaza prin proiecte bine puse la punct, ii pierde definitiv. Pina la sfirsitul anului trecut Romania a reusit sa absoarba mai putin de 10% din aceste fonduri, adica in jur de 2,5 miliarde de euro, desi a cotizat la pusculita comunitara cu 7,2 miliarde de euro din 2007 pina acum.
Asadar România are nevoie de o strategie coerenta atit din punct de vedere economic, cit si pentru reformarea institutiilor statului pentru a beneficia din plin de calitatea de membru al Uniunii Europene pe care a dobindit-o acum cinci ani.
