Linkuri accesibilitate

Este o urare şi o cinste pentru gospodar dacă colindătorii au trecut şi au intrat şi în ograda lui.



24 decembrie 2004

Ora Moldovei.

Interviu cu folclorista Suzana Popescu în ajun de Crăciun.

Europa Liberă: Stimată Doamna Suzana Popescu, suntem în ajunul Crăciunului, iar Dumneavoastră sunteţi cunoscută atât ca interpretă de muzică populară, cât şi ca folcloristă şi cunoaşteţi foarte bine tradiţiile populare. Pentru că în prezent nu prea se respectă şi nici măcar nu se cunosc prea bine aceste tradiţii autentice, vă rugăm să ne povestiţi despre tradiţiile sărbătorilor de iarnă şi în special cele ale Crăciunului.

Suzana Popescu:
„Astăzi este data de 24 şi astăzi anume se colindă. Dar colindele astea ele pot fi colinde încă din epoca păgână şi pot fi colinde contemporane, compuse pe loc. Colindele astea se studiază în grup de către bărbaţi cu două săptămâni înainte de ajunul Crăciunului. Numai pe parcursul al timpului acesta se adună şi compun toate colindele astea se studiază pe parcursul a două săptămâni de zile. Este strict interzis, dacă trecem în România şi încercăm până la data de 24 să îngânăm un colind suntem socotiţi ca analfabeţi. Fiindcă în partea cealaltă s-au păstrat mai cu stricteţe ritualul acesta de a studia şi de a închina cuiva oraţia sau urarea.

Se colindă de la 24 spre 25. Colindă întâi copiii de la orele 12 de zi. Se trimit copiii la rudele cele mai apropiate – la nănaşi, la surori, la vecini, prieteni. Începând cu ora nouă-zece seara de acum adună grupe bărbaţi, băieţi, flăcăi, care pornesc colindul şi ajungând la un gospodar intră unul din băieţi în ogradă, fiindcă porţile sunt întotdeauna deschise, sunt aşteptaţi colindătorii, şi întreabă: primiţi colindătorii, cinstiţi gospodari?

Gospodarul dacă este acasă îi aşteaptă, e clar că afirmă: primim colindătorii. Şi în felul acesta ceilalţi intră în ogradă, se aşează în formă de cerc sau la întâmplare şi încep colinda. Depinde cine este în casă, depinde cine e gospodarul. Şi de acum se împărţesc cu colindele astea – pentru vânător, pentru agricultor, pentru pescar, pentru fata mare, pentru copii. Este o urare şi o cinste pentru gospodar dacă colindătorii au trecut şi au intrat şi în ograda lui. De aceea când intră grupa de hăitori sau colindătorii toţi încep cu următoarele cuvinte: „Sculaţi, sculaţi boieri mari, că nu-i vremea de dormit, dar e vremea de-mpodobit, cu podoabe de argint.” Adică, aşa o urare merge şi în casa boierului, şi în casa unui gospodar, şi în casa unui sărac.

De-acum celelalte colinde sunt atribuite fiecărui în chip individual. Pentru gospodină: „Aprinde-se Luminile în seara de Crăciun, toate gospodinele, în seara de Crăciun.” Pentru flăcău: „Umblă cerbul-tretiorul, umblă cerbul-tretiorul, Nimeni-n lume nu-l văzură, Numai maica lui Ionu, Ler-Domnule. E afară s-a întâmplatu şi la Ion fuga o datu.” Adică este o povestire şi o doleanţă pentru băiat ca el să iasă afară din casă, să nu stea, să pornească la vânătoare, că va câştiga. Cu fetele mari aşa: Grupa de colindători intrând în ogradă, întreabă: primiţi colindătorii? Primim. Aveţi fată mare? Avem. Înseamnă că facem pentru fată mare un colind: „La izvoare apă rece, Mândru Domn de-al nostru, Dar cine pânzele ghileşte? Mândru Domn de-al nostru, Tot Ileana cea frumoasă, Mândru Domn de-al nostru.”

Colinde care sunt legate de naşterea lui Isus Hristos: „Preumblu-se Maica sfântă, Mândră-i seara lui Crăciun, Prin ţarină prea urâtă, Mândră-i seara lui Crăciun, Merge să se odihnească, Mândră-i seara lui Crăciun, Ca pe Fiul Sfânt să-l nască, Mândră-i seara lui Crăciun, Zări umbra plopului, Mândră-i seara lui Crăciun. Nu s-a putut odihni, Mândră-i seara lui Crăciun, De zbânatul frunzelor, de mirosul florilor, Mândră-i seara lui Crăciun.” Este un colind de stil bizantin, care ca durată de interpretare are 25 de minute fără întrerupere. Este o povestire întreagă despre chinurile Maicii Domnului până şi-a găsit locul unde l-a născut pe Isus Hristos, până la iesle. Un colind despre întâmplarea de la Galilei - au umplut cu apă şapte vase şi le-a transformat în vin, apa a transformat-o în vin şi a celor cinci pâini: „Dintru-întâi, de la început, Gala-Galilei, La nunta ce s-a făcut, Gala-Galilei, Şi Isus a fost poftit, Gala-Galilei. Isus şi cu Maică-sa, Gala-Galilei, Stând la masă, bând-mâncând, Gala-Galilei, Băutură n-ajungând, Gala-Galilei. Atunci Isus a poruncit, Gala-Galilei, Şapte vase s-au umplut, Gala-Galilei.” Până când capii bisericilor se vor mai gândi când să se hotărască trecerea asta de la un calendar la altul, noi sărbătorim toată luna, adică începând de la data de 20 şi până la data de 20.”

Europa Liberă: În ce măsură credeţi că se mai respectă tradiţiile de Crăciun în prezent şi cum credeţi, care sunt viitorul acestora?

Suzana Popescu:
„Pe parcursul anilor acestora ai socialismului, se poate vedea şi putem întâlni prin sate, chiar la Anul Nou, de la 31 până la întâi, merg şi cu hăitul, şi cu uratul, şi cu semănatul. Se mai străduie pe ici pe colea oamenii să se mai menţină cât de cât pe riturile vechi, dar oricum totul depinde de biserică. Oricum se sărbătoreşte începând de la 20 şi până la 20 şi este primit de tot omul, atât de cel inteligent, cât şi de omul simplu de la ţară.

Lumea se străduie în perioada asta de timp să semene a boier, a om bogat, dacă nu are, împrumută de la altcineva. Oricum sărbătoarea este făcută la nivel. Toate ritualurile care sunt păstrate atât cele de primăvară, atât cele de vară, cele de toamnă şi cele de iarnă au rezistat prin milenii prin spiritul lor estetic. Cred că odată cu restructurarea societăţii noastre aceste capodopere de artă, aceste valori cred că vor fi scoase la iveală.

Ar fi de dorit ca aceste ritualuri să nu dispară, fiindcă avem popoare care, nu au cu ce să se laude, să zicem aşa, în faţa altcuiva, în faţa unui venetic. Ar fi de dorit ca poporul nostru să nu ajungă să-şi caute cântecul păstoresc, sau cântecul folcloric, sau cântecul de veselie. Să nu-l caute în Rusia, sau Tadjikistan. Nu. Trebuie să fie păstrat aici pe loc. De aceea urările de Anul Nou sunt ca în anul care vine şi în anii care vin lumea să fie mai bună la suflet, mai bună la inimă, să pună o speranţă în buna cuviinţă a Domnului. Totuna Domnul îi hărăzeşte atât viaţă bună, cât şi viaţă rea. Ce ar fi bine să ne dorim unul altuia – sănătate, fericire, rod în toate, realizări, speranţe, urări de bine, zâmbet şi belşug. La Mulţi Ani! Crăciun Fericit tuturor.”
XS
SM
MD
LG