Linkuri accesibilitate

„Alunecarea în autoritarism a Ungariei”


Caricatură a exceselor regimului Orban (courtesy: Michel Kichka blog)

Caricatură a exceselor regimului Orban (courtesy: Michel Kichka blog)

Curtea Constituțională a Ungariei a invalidat două dintre legile cele mai contestate ale guvernului Orban, ce încalcă libertatea presei și a credinței.




Intr-un moment în care întreaga Europă are privirile întoarse spre Praga și amintirea lui Vaclav Havel, practic singurul erou din cei care au contribuit la căderea comunismului ce și-a păstrat autoritatea și vitalitatea politică în noua lume post-comunistă, de la Budapesta parvin știri mixte despre ceea ce un comentator politic, Paul Krugman, numea recent în „New York Times” „alunecarea în autoritarism” a unei guvernări alese democratic, dar care s-a dovedit incapabilă să pună bazele unei democrații constituționale.

Lista măsurilor anti-democratice, a amendamentele legislative și constituționale pe care guvernului FIDESZ, condus de Victor Orban, le-a impus de la venirea sa la putere, în primăvara acestui an, este aproape nesfîrșită. Dar nu cantitatea este relevantă aici, ci calitatea măsurilor între care impunerea unei legi anti-democratice și autoritare a presei, eliminarea din învățămîntul universitar și de la conducerea instituțiilor culturale a unor personalități respectate și, de multe ori, de alte confesiuni religioase decît cea catolică (evrei în primul rînd), introducerea în noua Constituție a doctrinei creștin-sociale ca politică de stat, într-o țară în care, nota același comentator de la „New York Times”, numai 21% din populație participă la o slujbă religioasă, impunerea unei noi legi a statutului religiei, care reduce confesiunile recunoscute de stat la 14, alte 348 de culte fiind eliminate și, nu pe ultimul loc, tentativa de subordonare totală a sistemului justiției.

Extrem de afectată de o măsură ce a stîrnit noi proteste, este pe cale de a fi Curtea Constituțională, al cărei număr de judecători a fost extins cu reprezentanți ai partidului de guvernămînt și aliaților săi, a cărei jurisdicție a fost restrînsă masiv, restrîngîndu-se concomitent și dreptul cetățenilor individuali de a se adresa Curții.

Intr-o asemenea atmosferă tensionată, aparent cu ultime puteri și reacționînd la măsurile scandaloase menite să le restrîngă și pună sub control autoritatea, judecătorii constituționali au reacționat la începutul acestei săptămîni. Curtea Constituțională a Ungariei a invalidat astfel două dintre legile cele mai contestate ale guvernului Orban, citînd între motive interferența prevederilor legislative, ce urmau să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cu libertatea presei și cu acea de credință. Decizia califică drept anticonstituțional dreptul noi autorități de supervizare a presei printr-un supra-organ administrativ, de a verifica presa tipărită și cea online și de a lua decizii punitive împotriva unor articole ce privesc drepturile, demnitatea omului, și confidențialitatea informației.

Judecătorii au respins, de asemenea, drept neconstituțională, o prevedere a legii care limita protecția surselor unor ziariști ale căror articole ar fi afectat, se pretindea, interesul public. Ei au cerut reformularea articolelor în sensul că ziariștii pot fi forțați să-și divulge sursele și informatorii numai în cadrul unei proceduri speciale și sub controlul strict al unor tribunale.

In același spirit, Curtea Constituțională a declarat nelegală o nouă Lege a confesiunilor religioase, după ce legislatorii - într-un Parlament dominat cu două-treimi de deputații coaliției de guvernămînt - au rescris articole cheie, în ajunul votării legii, nemaipermițînd astfel o dezbatere publică. Judecătorii au decis că gestul a violat garanțiile legale ale exercitării democratice a puterii.

In sfîrșit, într-o a treia hotărîre, Curtea Constituțională a invalidat o serie de modificări aduse Legii justiției, între care una permitea procurorilor într-o serie de cazuri sensibile de mare interes public, să aleagă un tribunal anume pentru proces. In motivația deciziei, judecătorii au atras atenția că modificările ar încălca atît Constituția Ungariei cît și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, înlăturînd dreptul la judecată de către un tribunal imparțial și violînd principiul unui proces onest.

Imaginea originală de televiziune

Imaginea originală de televiziune

Deciziile Curții Constituționale vin pe fundalul ultimelor acțiuni de protest democratic, doi ziariști aflîndu-se de o săptămînă în greva foamei în fața sediului radioului public pentru a protesta împotriva manipulării știrilor de către televiziunea publică. Imaginea manipulată de editori

Imaginea manipulată de editori

Cazul care a stîrnit scandal l-a constituit ștergerea digitală a imaginii lui Zoltan Lomnici, fost președinte al Tribunalului Suprem din imaginile unei conferințe de presă, pe care o dădea alături de Laszlo Tokes, parlamentarul european român devenit un aliat al populiștilor conservatori maghiari.

Zoltan Lomnici a declarat ulterior că gestul editorilor de a folosi o tehnică, folosită în mod normal pentru a proteja identitatea celor învinuiți de crime constitui „cea mai serioasă încălcare a libertății presei din ultimii 20 de ani”. Manipularea imaginilor, amintind de un caz aproape similar de anul trecut cu europarlamentarul Daniel Cohn-Bendit, este considerată o demonstrație a declinului standardelor morale în lumea mediilor de informare controlate de guvern.

Rămîne de văzut în ce măsură „revoluția judecătorilor constituționali” va avea un efect practic asupra a ceea ce experți universitari definesc drept o retrogadă „revoluție constituțională”, în Ungaria.
XS
SM
MD
LG