Linkuri accesibilitate

Iurie Gotișan: ,,O bună parte din întreprinderile de stat sărăcesc bugetul. Aşa că o alternativă decât a unui investitor privat nu există.”



Analistul economic Iurie Gotişan răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.

Iurie Gotişan: „De regulă statul scoate la vânzare societăți, care activează în pierderi și care în cea mai mare parte nu pot concura de la egal la egal cu entităţi private într-un anumit domeniu, iar din astea cred că la noi avem destule. În plus, o bună parte din asemenea întreprinderi sunt într-o stare de-a dreptul jalnică, care figurează o habă bună de vreme pe lista de privatizare fără ca să fie cumpărate în cele din urmă, ori suma cerută din start de către autorități este chiar ireal să fie obţinută. Și aceste societăţi să zic eu parazitează şi sărăcesc statul, inclusiv bugetul. Aşa că o alternativă decât a unui investitor privat nu există.”

Europa Liberă: În plus, cabinetul de miniștri este încurajat și de acordul semnat cu FMI să închidă aceste breșe, nu?

Iurie Gotişan: „Fără îndoială acordul cu Fondul Monetar ne obligă să privatizăm, să restructurăm companiile, ori guvernul se angajează să continue procesul de închidere sau privatizare a mai multor societăţi de stat, majoritatea cărora produc pierderi, de fapt. Printre acestea se numără mai multe obiecte strategice, cum ar fi CET-urile, care în economii, să zic eu, funcţionale nu sunt pasibile spre privatizare, însă impotenţa statului altfel spus, sau a bugetului de a investi în ele şi gradul de uzură de peste 80 la sută a acestora arată că nu există o altă cale.”

Europa Liberă: Și totuși privatizarea, sau lista privatizării nu este o piață de vechituri numai. Am auzit în repetate rânduri vorbindu-se despre Moldtelecom de exemplu, care, așa cum spunea unul dintre președinți, este o găină care face ouă de aur.

Iurie Gotişan: „Ceea ce s-a putut vinde s-a vândut sau s-a privatizat până acum. Mă refer la entitățile care aveau sau furnizau bugetului venituri destul de consistente. Îmi este greu să spun cât obţine statul din dividende şi dobânzi de pe urma companiilor din subordinea Ministerului Economiei, însă cu certitudine veniturile s-au subţiat destul de mult în ultimii ani. Și chiar statistica oficială arată asemenea tendințe. Or, întreprinderi ca Moldtelecom, sau centrul expoziţional Moldexpo, Întreprinderea de Stat Cadastru care aduc bani în haznaua statului nu cred că trebuie vândute, cel puţin deocamdată. Însă în câteva cazuri de companii privatizabile, mizele celor de la Agenția de proprietăți publice sunt destul de mari. În altele, e vorba de a scăpa bugetul de pierderi acumulate de ani de zile. Și este puţin probabil totuși să se obţină suma dorită din start.”

Europa Liberă: O întreprindere cu valoare de unicat este Calea Ferată a Moldovei. Cum se procedează cu acest monopolist natural?

Iurie Gotișan: „Calea Ferată a Moldovei este un exemplu elocvent. Este straniu însă ca aceasta a rămas pe lista cu întreprinderi nepasibile privatizării. Starea la care a fost adusă aceasta de-a lungul anilor chiar este o nenorocire. S-a furat cred eu în stânga şi-n dreapta. Și din câte se știe în toată Europa căile ferate sunt electrificate, inclusiv la vecinii noştri din Ucraina. Noi suntem însă destul de departe. De-ar fi avut un management bun şi investiţii din afară pe măsură, cred eu ar fi trebuit să fie o companie bună, dar acolo probabil este jaf naţional și asta bănuiesc eu că este la mâna şi interesul cuiva.”

Europa Liberă: Una peste alta: cum s-ar descurcat cabinetul de miniștri cu privatizările în acest an și eventual cu întreg anul 2011, bântuit în lume de criză?

Iurie Gotișan: „Veniturile prognosticate din vânzarea activelor publice statistica de fapt arată că nu au fost atinse nici în acest an. Din cele 300 de milioane de lei, planificate la buget, adică acumulări de pe urma privatizării, ultimele date indică o valoare de ceva mai mult de 100 milioane de lei. Cât privește anul 2011, după mine cred că avem date destul de optimiste privind creşterea economică, care este de 6,7 la sută, chiar dacă datele sunt pentru primele trei trimestre şi asta când regiunea, după cum ați spus și Dumneavoastră, se confruntă mai mult cu descreştere.

Pe de altă parte, în 2011 creşterea economică a Moldovei a venit din exporturi şi un an agricol destul de bun. Însă a fost bun probabil din bunăvoinţa, să zic eu, a Celui de Sus şi mai puţin de aplicarea unor reforme de structură sau politici. Nu ştiu însă cât ne mai putem să zic eu bizui pe exporturi, deoarece partenerii către care exportăm, în particular către Uniunea Europeană cu care aveam jumătate din comerţul exterior, se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă. Acumulările la buget în mare parte au fost atinse, însă acestea s-au datorat cu prioritate atât creşterii exporturilor, cât şi importurilor care prin aplicarea de taxe, accize si alte impozite cu structură comercială au umplut visteria statului.”

Europa Liberă: Până la urmă indicatorul cel mai relevant pentru un om care stă și ne ascultă este factura, când a văzut-o cum arată în luna decembrie, orice i-ai spune despre creșteri economice, cred că n-ar fi foarte încântat să audă aceste constatări optimiste.

Iurie Gotișan: „Iarăși fac referință la statistică – însăși pe dimensiunea salariilor și veniturilor – acestea arată o descreștere. Și dacă mai punem în cap și așteptările inflaționiste, sau inflația, care a erodat veniturile cetățeanului de rând, atunci nu prea vedem semne îmbucurătoare. Chiar să fac referință și la acumulările de pe dimensiunea consumului - s-au temperat comparative cu cele din anul trecut. Asta este un semnal că atât sectorul public, cât şi populaţia sunt mai rezervaţi de a face achiziţii pe timp de criză. Și asta ori că se aşteaptă vremuri mai grele, ori că veniturile sunt relative mai mici, comparativ cu perioadele precedente și cred că aș înclina mai mult spre a doua.”

Europa Liberă: Trecând anul într-un registru contabilicesc, ce cuvinte, ce adjective ați scrie în dreptul acestui an?

Iurie Gotișan: „După mine cred că este un an economic care a evoluat mai mult din inerţie, pe dimensiunea cererii din exterior. Altfel spus, exporturile, sau comerțul extern nu ar fi crescut atât de mult, dacă nu ar fi fost această solicitare, sau cerere. Ceea ce nu ne putem aștepta și pentru anul care urmează.”
XS
SM
MD
LG