Linkuri accesibilitate

Natalia Morari: Nu e numai problema parlamentarilor că nu ne apropiem de Europa. E şi problema noastră că nu ne apropiem de Europa.


Mai sunt câteva zile până la sfârşitul anului. Mai toată lumea începe să îşi facă socoteala dacă anul care se încheie în curând a fost unul bun sau rău, dacă a adus ceea ce oamenii au sperat, dacă şi-au îndeplinit sau nu promisiunile, visele, speranţele. Ca tot gospodarul, şi Europa Liberă începe de astăzi să facă bilanţuri. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu jurnalista Natalia Morari:


Europa Liberă: A devenit societatea mai democratică decât Parlamentul? Virusul acesta al polemicii intolerante, şi exclusiviste, şi antagoniste s-a transmis spre societate? Sau invers, Parlamentul este alimentat de asemenea viruşi, de o asemenea stare de spirit?

Natalia Morari: „Eu cred că ar fi o greşeală foarte mare să încercăm să divizăm Parlamentul de societate. Nouă nu ne place ceea ce vedem în fiecare zi la televizor. Eu cunosc foarte multă lume, care îmi spun: Natalia, cum poţi în fiecare zi să discuţi una şi aceeaşi despre prostia şi impotenţa acestor politicieni? Dar n-am ce face altceva. Da, sigur pot să încep să vorbesc despre cultură, dar nu prea avem cultură şi în rândurile noastre, nu doar în Parlament. Ne vine să spunem că ei sunt proşti, dar sunt la fel de proşti ca şi noi. Anul acesta deja aproape putem vorbi despre sfârşitul acestui an, s-a văzut că nici ei nu au devenit mai buni, ne-au dezamăgit complet, dar nici noi nu am dat dovadă, de exemplu, de mai multă toleranţă, de mai multă cultură, de mai multă integritate. Cred că ştii, chiar acum vin un pic emoţionată că ieri am avut o emisiune despre un subiect destul de sensibil în ţara noastră – am vorbit despre homosexualitate. Şi încă o dată şi din nou m-am dezamăgit de felul cum suntem noi. Acei care luptă pentru drepturile omului, pe alocuri sunt foarte intoleranţi faţă de cei care luptă împotriva lor. Iar acei care luptă împotriva, de exemplu, homosexualilor sunt atât de penibili în ceea ce fac ei, încât îţi vine să te împuşti după o astfel de emisiune. Aşa suntem noi.”

Europa Liberă: Dar toată lumea e bine intenţionată. Ei toţi au pe flamurile lor scrisă o cauză bună.

Natalia Morari: „Ştii, eu cred că noi toţi ne-am molipsit de acest virus de a avea dreptul exclusiv şi de a nu permite nimănui altcuiva să aibă acest drept exclusiv la adevăr. La unicul adevăr în această ţară. Fiecare are adevărul lui şi noi nu admitem existenţa unui alt adevăr, care măcar un pic se deosebeşte de adevărul tău. Iată acest lucru noi l-am învăţat de la „dragii” noştri politicieni. În fiecare noi vedem cum ei reciproc se acuză, arată cu degetul unul la altul. Ne-am învăţat să fim la fel. Nu e problema parlamentarilor că nu ne apropiem de Europa. E problema şi a noastră că nu ne apropiem de Europa. Dacă vroiam să fim mai europeni cred că trebuia să stăm zilnic, 24 din 24 în faţa Parlamentului să nu le permitem să iasă din acel Parlament atâta timp cât nu vor găsi o altă candidatură, de compromis, eu nu ştiu cum mai trebuie denumită această candidatură. Mie chiar îmi este indiferent cine va fi preşedintele în această ţară - va fi acesta Marian Lupu, va fi acesta eu nu ştiu cine. Dar noi nu facem acest lucru, noi doar aşteptăm iniţiativa din partea lor, dar din partea noastră iniţiativa nu prea vine. Anul acesta am avut parte de câteva iniţiative frumoase, de exemplu „Poştaşii”, dar asta e prea puţin pentru o ţară ca Republica Moldova, care deja peste tot anunţă că noi suntem pe calea cea dreaptă a eurointegrării. Eurointegrarea începe de la noi, dar noi în continuare scuipăm pe stradă, noi în continuare nu vrem să admitem pe acei care măcar un pic se deosebesc de noi să stea alături de noi. Aici mă refer şi la alte religii, şi la alte viziuni, şi la homosexuali, la oamenii care măcar un pic sunt diferiţi de noi. Într-un fel vrem peste noapte să ajungem acolo unde visăm să ajungem, dar nu vrem să admitem schimbările care necesită pentru a ajunge acolo. Şi în acest sens eu nu prea cred că noi vom ajunge foarte curând în Uniunea Europeană pentru că suntem absolut nepregătiţi pentru asta.”

Europa Liberă: Există un proverb, care spune: răul cu binele lui. În situaţia asta măcar societatea a aflat limitele politicienilor, limitele unor discuţii intolerante. În sensul acesta anul 2011 măcar ne-a învăţat ceva?

Natalia Morari: „Mie îmi pare că anul 2011 ne-a învăţat să ştim cum nu trebuie să fim. Nu cred că eu sunt prima care a spus acest lucru în acest studio, dar anul 2011 este anul dezamăgirilor totale în ceea ce ţine de politică, în ceea ce ţine de promisiunile date şi respectarea promisiunilor, în ceea ce ţine de cultura politică.”

Europa Liberă: Cum a zis un autor consacrat – al iluziilor pierdute.

Natalia Morari: „Exact. Noi am avut iluzii foarte mari în ceea ce s-a întâmplat în 2009. După aprilie 2009 noi ne-am aşteptat la un miracol, care se va produce foarte repede cu noi. Ceea ce s-a întâmplat e de fapt firesc, pentru că atunci când aşteptările sunt prea mari şi dezamăgirile sunt pe măsură. Iată, dezamăgirile sunt pe măsura aşteptărilor pe care le-am avut. Dar într-un fel, oricum, eu sunt o persoană optimistă. Eu oricum rămân optimistă pentru că acest an mi-a arătat că în Moldova lucrurile nu se vor mişca de pe loc şi nu se vor schimba atâta timp cât nu va apărea o alternativă absolut nouă. Eu deocamdată această alternativă nu o văd. Dar necesitatea acestei alternative deja se simte şi oamenii încep să vorbească despre asta. Partidele, care fac parte astăzi din clasa noastră politică, mă refer la partidele din Parlament, deja nu pot răspunde la cerinţele noastre, iar acelea care au rămas în afara Parlamentului nu prea sunt capabile. De aceea eu nu vorbesc neapărat despre un partid nou. Eu vorbesc despre un respiro în clasa noastră politică de care este nevoie. Şi sper foarte mult ca această necesitate va creşte şi atunci moşnegii ăştia, cer scuze pentru acest cuvânt, special l-am rostit aşa, din politica noastră, şi aici mă refer şi la acei tineri, aşa-numiţii tineri.”

Europa Liberă: Adică nu la vârstă te referi.

Natalia Morari: „Da, nu la vârstă, pentru că şi Filat, şi Lupu şi toţi au demonstrat că sunt la fel de încorsetaţi ca şi acei care au fost înainte de ei. E nevoie de un respiro în clasa noastră politică. Şi societatea deja simte acest lucru. Şi cred că e firesc, cu toate dezamăgirile pe care le-am avut anul acesta, mai există o speranţă.”
XS
SM
MD
LG