Cum caracterizează firul ierbii ceea ce se întâmplă în vârful puterii

O ţară defectă, în care populaţia a fost pedepsită pentru opţiunile sale atunci când anumiţi primari nu primeau banii de la guvernarea comunistă, şi este tot atât de pedepsită şi acum, când banii din bugetele locale sunt doar pentru achitarea salariilor. Asta au spus la microfonul Europei Libere mai mulţi edili ai comunităţilor. Dă-o încolo de politică. Satul şi statul au nevoie de conducători care pun interesul cetăţenilor pe primul plan şi nu partidul din care face parte şi care au înţeles că numai prin muncă ajungi să ai respectul oamenilor şi nu prin cerşitul de voturi. Despre asta a vorbit la microfonul Europei Libere cu Valentina Carastan, primăriţa de la Slobozia Mare, raionul Cahul.



Valentina Carastan: „Munca de primar este foarte grea, în special cea de femeie-primar. Dar totuşi, atunci când se vrea, se reuşesc unele lucruri.”

Europa Liberă: Sunteţi cu culoare politică primar?

Valentina Carastan: „Sunt cu culoare politică. Este trist să recunoaştem acest lucru, dar să ştiţi că fără culoare politică ne este foarte greu. Toate investiţiile europene care vin astăzi şi încercăm să mergem să le accesăm, depind de guvernarea centrală şi trebuie să fim undeva. Avem un sprijin în culoarea politică respectivă.”

Europa Liberă: Dece guvernanţii atât de greu vă dezleagă mâinile atunci când e vorba despre descentralizare? Să aibă influenţă asupra Dumneavoastră când vin campaniile electorale, să le aduceţi mai mulţi alegători?

Valentina Carastan: „Cu certitudine asta este. Atunci când o primărie va avea puterea deplină, va avea o autonomie locală, atunci ei nu vor mai putea să ne influenţeze, să facă presiuni, atunci noi vom fi stăpâni la noi acasă. Şi de aia poate batem pasul pe loc, pentru că niciodată nu creşte mentalitatea cetăţenilor noştri. Oamenii nu ştiu ce vor cu adevărat, care culoare politică este mai bună, mai aproape de dânşii, de grijile lor cu adevărat. Dar trăim în ţara în care trăim, ne conformăm, nu până la capăt.”

Europa Liberă: Câtă putere de convingere aveţi asupra celor de sus?

Valentina Carastan: „Dacă mi se închide uşa în nas, cum zicem noi, mă fac că mă întorc, mai iau aer în piept şi mă întorc a doua oară. Şi poate şi a treia oară. Şi până nu rezolv nu mă duc de la dânşii. Pentru că sunt delegată de cetăţeni să fac ceva în localitate, iar ei aşteaptă. Şi ei nu înţeleg că noi n-avem descentralizare, că noi nu avem autonomie locală deplină. Ei vor realizări. Şi atunci eu nu pot să mă duc în sat să le spun că n-am putut. Eu merg, sparg unele ziduri pe care le pot să le sparg şi reuşim. Dar totul se bazează pe granturile europene.”

Europa Liberă: Pentru că din buget puteţi doar să achitaţi salariile bugetarilor, asta înţeleg.

Valentina Carastan: „Şi acelea sunt foarte, foarte mici. Cum să nu se dezvolte corupţia chiar şi în cadrul aceloraşi primării locale? Şi acelaşi inginer cadastral, şi perceptorul fiscal - o mie de lei. Are familie, are copii, cum să trăiască?”

Europa Liberă: Vă consideraţi norocoasă? Ambiţioasă? Pentru că rezistaţi, totuşi în fruntea unei administraţii publice locale cu un salariu mizer.

Valentina Carastan: „Sunt luptătoare şi învingătoare. Şi mă deranjează când văd ceea ce se întâmplă în jur. Şi când văd că se pot face lucruri.”

Europa Liberă: Cum poate deveni satul bogat?

Valentina Carastan: „Să creăm locuri de muncă, dându-le salarii şi pensii normale. Iar noi, primarii veniţi, chiar şi acele granturi europene să le putem accesa, ca să le dezvoltăm. Statul măcar să le dea siguranţa zilei de azi şi de mâine, ca noi liber să putem lucra, să creăm infrastructurile.”

Europa Liberă: Cât de mult s-a adâncit sărăcia la ţară?

Valentina Carastan: „Foarte mult. Oamenii nu au cu ce-şi achita facturile, oamenii nu au cu ce îşi încălzi casele, oamenii nu au cu ce-şi ţine copii la facultăţi. Deci, Slobozia Mare este gazificată în proporţie de 80 la sută. Nu ştiu dacă astăzi 80 de procente îşi permit să se încălzească la gazele naturale.”

Europa Liberă: Am înţeles că unii din săteni revin iarăşi lemne, cărbune, la tizâc.

Valentina Carastan: „Ce este mai grav că la noi, la sudul Republicii nu prea avem lemn. Şi atunci au început a-şi tăia propriile vii, nu mai sunt copaci, nici păduri, fâşiile forestiere sunt foarte puţine. Şi îşi taie aceleaşi vii, pe care nu au putut să le întreţină, ca să se încălzească. Lucru care mai poate să salveze doi-trei ani, viile care mai sunt pe câmpuri. După aceea nu ştiu ce se va întâmpla.”

Europa Liberă: Situaţia deplorabilă e din vina cui? A cetăţeanului? A primăriei? A guvernanţilor? A clasei politice? Cineva poartă şi îşi asumă această responsabilitate?

Valentina Carastan: „Este vina tuturor, fiecare în porţiunea lui acolo. Dar desigur că este vorba despre cei care ne dirijează ţara. Investim încredere în ei atunci când îi alegem, dar până la urmă nu ştim că rezultatul va fi acela pe care îl aşteptăm de la dânşii.”

Europa Liberă: Dar e adevărat că se epuizează şi încrederea?

Valentina Carastan: „E foarte adevărat şi mă tem să nu revină
ceea ce am avut. Pentru că sunt persoane în localitatea mea pe care îi ştiu pro-europeni, democraţi, care spun că mai bine ar fi dacă erau ceilalţi şi era mai bine. Deci oamenii au pierdut încrederea în guvernarea centrală şi se tem de ce va fi mâine. Interesul partidului prevalează asupra interesului naţional de a se menţine la putere partidul respectiv.”

Europa Liberă: Unii acreditează ideea că oligarhii au luat puterea şi de aceea se bate pasul pe loc.

Valentina Carastan: „Exact, oligarhii. Cei care ştiu să facă business, să facă business şi să nu se implice în politică. Politicienii să nu aibă afaceri. Pentru că cât de tare nu te-ar durea inima pentru popor, în mintea ta este ideea afacerii, şi după aceea poporul. Pentru că asta e interesul tău personal. Poate şi sunt din acei oligarhi, care îi dor inima pentru ţară, dar trebuie s-o arate. Până când nu se vede.”

Europa Liberă: Lumea mai vrea să meargă să aleagă? E epuizată? E decepţionată, deprimată?

Valentina Carastan: „E foarte decepţionată, foarte deprimată, e foarte negativistă, nici nu ştiu cum vom merge în mase, în popor să vorbim oamenilor - haideţi, ieşiţi din nou la alegeri. Eu mă tem de reacţia oamenilor. Ei au să zică: doamnă primar, ian mai mergi tu cu partidele şi cu nu ştiu ce. Cum trăim, cum existăm, ar fi bine să facă ceva să excludă alegerile anticipate, că altfel riscă să fie sancţionaţi de popor.”

Europa Liberă: Cum caracterizează firul ierbii ceea ce se întâmplă în vârful puterii?

Valentina Carastan: „Cum să caracterizeze vârful ierbii ce se întâmplă în vârful puterii? Probabil orgoliul mai mult. Ambiţia. Ar trebui serios să se gândească, să schimbe ceva. De altfel tineretul de astăzi vor merge la alte schimbări, bănuiesc.”

Europa Liberă: Credeţi în apariţia unei a treia puteri, care să schimbe ceva?

Valentina Carastan: „Poate ar trebui să fie o a treia putere să schimbe. Trebuie să se întâmple ceva. E necesar.”

Europa Liberă: Dar ceva ce?

Valentina Carastan: „Nişte politicieni, parlamentari cu sufletul aproape de oameni. Să se gândească: uite, eu astăzi m-am aşezat la masă, eu am ce mânca, mie îmi e cald. Dar moş Ion de la ţară oare lui îi e cald? Oare are ce mânca?”

*

Roşie verde sau albastră, aceasta este culoarea politică a celor mai mulţi primari care indiferent de această culoare destinaţia este siguranţa cetăţeanului. Deseori însă şi primarii trec în barca învingătorilor. Oamenii politici cu fler ştiu când o barcă ia apa, spune Tatiana Ţurcanu, primăriţa satului Vinogradovca de la Taraclia. Ea este cea care a avut mandat de edil al localităţii ca reprezentant al comuniştilor, iar la ultimele alegeri locale a câştigat fotoliul primăriei ca şi candidat independent.

Tatiana Ţurcanu: „În Taraclia astăzi avem 15 primării. Primăria mea se socoate la noi în raion una din cele mai eficiente. De ce? Pentru că nu avem nici un bănuţ datorie. Noi astăzi trăim, toate finanţele merg ca să trăim, deci să consumăm, dar nu mai mult.”

Europa Liberă: Pentru dezvoltare nu aveţi nimic?

Tatiana Ţurcanu: „Pentru dezvoltare nu avem nimic.”

Europa Liberă: Dar lumea cere infrastructură, lumea cere drumuri bune, lumea cere locuri de muncă.

Tatiana Ţurcanu: „Lumea cere apă, canalizare, astăzi nu avem apă. La Sud e o problemă foarte mare. Din patru sate, care sunt în administraţia publică locală a comunei Vinogradovca, noi suntem patru sate, avem o grădiniţă de copii, un liceu, la care transportăm copiii şi din 11 ani şapte am fost director de liceu, al cincilea an sunt primar, am bătut în toate uşile la care s-a putut şi abia acum îmi pare că o să avem un transport. De la Ministerul Finanţelor, de la Ministerul Învăţământului primesc răspuns că asta e problema administraţiei publice locale.”

Europa Liberă: Doamnă primăriţă, când vor putea fi construite drumuri?

Tatiana Ţurcanu: „Noi scriem proiecte, noi alergăm, dar până ajungem noi la finiş, acolo sau banii s-au terminat, sau noi n-am ajuns. Şi ştiţi încă de ce? Fiindcă astăzi structurile centrale nu îşi pun întrebarea că lucrările de proiectare îs foarte costisitoare. Lucrările de proiectare a canalizării, a construcţiei unei sonde, reţea de apă, toate lucrările de proiectare ies la o pătrime din bugetul unei primării.”

Europa Liberă: Se zice că sudul este regiunea cea mai săracă a Republicii Moldova, inclusiv Taraclia.

Tatiana Ţurcanu: „Da, asta este drept.”

Europa Liberă: Ce înseamnă sărăcie?

Tatiana Ţurcanu: „Sărăcie înseamnă oameni neîncrezuţi în ziua de mâine, bugetul familiei este undeva poate la o mie de lei, dacă este. De patru ani oamenii care sunt implicaţi în prelucrarea pământului, ei sunt fără salariu. Numai atunci când se dă poama, le plătesc banii. Pe listă au de primit şi 10, şi 20 de mii, cooperativa e bancrotă şi oamenii trăiesc de azi pe mâine.”

Europa Liberă: Neştiind ce pui mâine pe masă, o bucată de pâine unde o iai? Pentru că lipsa locurilor de muncă este problema problemelor. Nu?

Tatiana Ţurcanu: „Este foarte mare problemă.”

Europa Liberă: Şi cum să se descurce omul? Deschide uşa primăriţei şi?

Tatiana Ţurcanu: „În timp de an facem o sărbătoare, pe data de 1 octombrie facem sărbătoarea pensionarului, Ziua omului în etate. Asta e o sărbătoare, pe care o aşteaptă oamenii şi ei sunt atât de mulţumiţi măcar o dată în an puţinul acesta, pe care îl dăm noi, este o sursă. Să vedeţi în ce hal sunt îmbrăcaţi oamenii iştia.”

Europa Liberă: Şi dacă omul e împovărat de atâtea griji, la Vinogradovca, ce face el? Ia calea pribegiei? Merge peste hotare în căutarea unui loc de muncă?

Tatiana Ţurcanu: „Da, tineretul se duce. Avem în Turcia foarte
mulţi, majoritatea bărbaţilor lucrează la Odesa. Şi foarte mulţi sunt la Moscova. Avem mulţi şi la Italia. Noi suntem departe de Europa.”

Europa Liberă: Dumneavoastră totuşi mai contaţi şi pe impozitele locale. Agenţi economici aveţi care să verse în bugetul local impozite?

Tatiana Ţurcanu: „Avem fabrica de vin, cu capital străin, un fel de două feluri, nici nu ştiu cum să spun. Cu dânşii mai conlucrăm. Avem 13 unităţi comerciale, care plătesc impozite, avem pe teritoriu un post vamal, care tot oleacă ne mai susţine şi iată tot din ce trăim.”

Europa Liberă: Care e relaţia dintre administraţia publică locală şi cea republicană?

Tatiana Ţurcanu: „De aceea că singură bat la uşă şi se deschid uşile, dar nu tot timpul cu rezultat.”

Europa Liberă: Se vorbeşte foarte mult despre această descentralizare a puterii, despre adoptarea legii finanţelor publice locale. Aveţi nevoie?

Tatiana Ţurcanu: „Da, dacă se alocă de la stat ceva, se alocă pe porţiunea raionul Taraclia. Şi dacă undeva Taraclia ceva stopează, sau nu se primeşte, pierdem bani.”

Europa Liberă: Am mai auzit şi altceva: că dacă primarul e de o culoare, iar conducerea raionului e de altă culoare politică, iarăşi e o piedică.

Tatiana Ţurcanu: „Ştiţi, eu am avut acces şi când au fost comuniştii şi acum. Mandatul trecut am fost pe lista Partidului Comuniştilor. Preşedintele raionului a fost de pe lista democraţilor. Dar nici o dată n-am intrat şi n-am primit o
susţinere. Acum eu sunt independentă şi am spus că niciodată n-am să fiu cu nimeni, nici cu un partid şi ar trebui să iasă o lege ca primarul să fie apolitic, depolitizat complet. Fiindcă astăzi am unele observaţii asupra primarilor, care pe urmă fac presing asupra oamenilor. Adică dacă omul a candidat de la alt partid şi nu l-a susţinut pe dânsul în campania electorală, el pe urmă primeşte unele observaţii poate nu cap în cap, dar câte odată şi prin lucru, şi prin serviciu, şi prin unele abordări către societate.”

Europa Liberă: Pe cât de mult situaţia social-politică de la vârf vă influenţează într-un fel sau altul?

Tatiana Ţurcanu: „Toţi care au ajuns la vârf au ajuns cu ajutorul oamenilor. Oamenii i-au înaintat acolo, nu de aceea că au avut potenţial, nu de aceea că au avut competenţe, profesionalism ş.a.m.d. Deci, eu au fost propuşi pe listă primii şi au nimerit acolo. Socot că mulţi din cei care au nimerit în Parlament n-au potenţial, n-au profesionalism de a justifica, de a scrie şi a vota o lege. De asta „lobby-area” unor interese şi în ultimul timp noi vedem că în Parlament numai asta se face. Şi poate interese chiar proprii, interese de partid. Eu nu ştiu ce se face.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că interesele personale, interesele de partid au devenit mai importante decât interesul naţional?

Tatiana Ţurcanu: „În fruntea mesei stau banii. Trebuie de luat resursele financiare din parlament. Ştiţi cum spun oamenii? Eu pot să vă spun cum am întâlnit eu ieri în Taraclia o doamnă, care are un magazin. Şi ea ştiţi ce spune? Aşa de mult am avut nădejde că o să vină democraţii şi o să ne ajute. Dar mai bine lasă să se întoarcă comuniştii, măcar ăta anarhia zaconcitsea. Aşa mi-a spus doamna. Nimeni de nimic nu răspunde şi astăzi e bătut în cap numai un primar. Mie mi-i ruşine de ceea ce se face.”

Europa Liberă: Dacă eventual se ajunge la un nou scrutin parlamentar, lumea ar vrea să participe la alegeri?

Tatiana Ţurcanu: „Lumea a cam obosit - asta e una, dar în al doilea rând cred că este şi neîncrederea în ceea ce poate să fie. Este nevoie cred că de o a treia forţă care poate ar strânge şi dintr-o parte şi din alta totul ce e bun. S-or mobiliza şi poate vor schimba ceva în ţară.”

Europa Liberă: Dar cine poate reprezenta a treia forţă?

Tatiana Ţurcanu: „Nu pot să răspund la întrebarea asta. Nu vreau.”

Europa Liberă: Acum se mai trăieşte cu frică?

Tatiana Ţurcanu: „Nu e cu frică, dar undeva un ioc! Este.”

*

Viceprimăriţa de la Edineţ, Rodelia Vasilcov, este sigură că primarii nu ar trebui să aibă culoare politică.

Rodelia Vasilcov: „Trebuie primarul să fie apolitic. Când ieşti un om bun, unul te trage în dreapta, altul te trage în stânga, iar tu trebuie să slujeşti oamenilor. De asta nouă la nord ni se primeşte. În prezent activez în funcţia de viceprimar într-o echipă, în parteneriat cu bărbaţii, adică este un primar foarte bun, cumsecade, onest. Împreună facem un tandem, oamenii ne susţin, tot timpul ne consultăm cu oamenii, cu tinerii din oraşul Edineţ, din primărie. Şi de asta şi ni se primeşte.”

Europa Liberă: Şi totuşi există un contrast mare. Vorbim despre oameni cu capacităţi, oameni cu caracter şi imposibilitatea identificării resurselor financiare.

Rodelia Vasilcov: „Cinci ani de zile în urmă, când am fost solicitată ca să vin ca viceprimar în echipa primăriei de Edineţ, bugetul era de 12 milioane de lei. Astăzi bugetul primăriei este de 37 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Şi cum s-a reuşit triplarea?

Rodelia Vasilcov: „Prin atragerea diferitor fonduri. Am fost primii care am accesat la Agenţia de Dezvoltare a Regiunilor un proiect de 20 de milioane de lei, se asfaltează drumul prin Edineţ. Acum am fost acceptaţi în programul trilateral România-Ucraina-Moldova, cu un proiect de trei milioane şi ceva, împreună cu partenerii noştri din Susăreni, România, Sochereni, Ucraina. Prin atragere de fonduri extrabugetare, contribuţia noastră din primărie, şi fiind susţinuţi de consiliu. Deoarece aveam probleme şi cu consiliul de la început. Dar când oamenii încep să înţeleagă că noi slujim poporului, oamenilor din comunitate, atunci ei merg pe calea cea dreaptă.”

Europa Liberă: Confruntările dintre consiliu şi primărie pe baza iarăşi a culorii politice?

Rodelia Vasilcov: „Da, iarăşi pe baza culorii politice.”

Europa Liberă: De neînţeles. Şi ştiţi de ce? Pentru că o localitate are probleme comune. Nu există problemele Partidului Democrat, problemele Partidului Comuniştilor, problemele libera-democraţilor şi problemele liberalilor aici la Edineţ, de exemplu.

Rodelia Vasilcov: „Se necesită o perioadă de timp, până ce consilierii înţeleg. Deoarece vin consilieri persoane din diferite partide, cu diferite specialităţi, care nu ştiu ce înseamnă administraţie publică locală, care nu cunosc legea administraţiei, funcţiile, competenţele. Nu cunosc. Şi având platforma lor din campania electorală, ei încearcă s-o promoveze deja prin consiliu, dar nu mai este ceea ce se gândeau ei la început. Este un plan strategic de dezvoltare a oraşului, după care ne conduce.”

Europa Liberă: Ce conţine acest plan?

Rodelia Vasilcov: „Toate activităţile, pe care noi le vedem în următorii patru-cinci ani de zile în oraşul Edineţ.”

Europa Liberă: Drum, apă, canalizare.

Rodelia Vasilcov: „Oh, dorinţe avem: oraş iluminat, oraş cu drumuri moderne, grădiniţe amenajate, dotate. Şcolile unde ferestrele, geamurile să fie schimbate, conservată energia, căldura ca să stea înăuntru. Programul acesta eco-verde să fie realizat, adică după ce vom implementa proiectul prin programul transfrontalier „Managementul integrat al deşeurilor în bazinul râurilor transfrontaliere” deja să avem o fabrică care să prelucreze toate deşeurile acestea selectate. Visăm să deschidem un parc industrial la Edineţ, care să cuprindă vreo două mii de locuri de muncă, ca locuitorii să nu meargă peste hotare. Sperăm să fie un oraş frumos în viitor.”

Europa Liberă: Dar atunci când se zice că autorităţile locale mai sunt cu mâinile legate pentru că nu există această descentralizare a puterii. De ce nu insistaţi mai mult la cei care guvernează, la cei din Parlament? Ce ar însemna descentralizarea?

Rodelia Vasilcov: „Descentralizarea? Cum aţi spus -
descătuşarea mâinilor administraţiei publice locale. Formarea bugetului de jos în sus, să dea posibilitatea administraţiei publice să-şi aleagă echipa de lucru, nu să ni se impună nişte funcţii. Să zicem - este nevoie de aceşti bani, banii aceştia sunt atraşi de la investitori, este nevoie de nişte persoane care să stea tot timpul să scrie nişte proiecte, să le administreze cu succes. O singură persoană, două persoane nu pot să facă. Adică precum prin statele europene, aici se necesită un trei-patru oameni care să se ocupe. Şi nouă ni se deleghează competenţe, trebuie să faci, să fie şi paznic, să fie şi cel care duce băieţii la armată. Sunt delegate competenţe, fără finanţe.”

*

Tatiana Badan este primar în satul Selenet, raionul Cimişlia. A obţinut al treilea mandat de primar şi spune că este decisă să-şi consolideze eforturile pentru a promova o guvernare locală eficientă. Şi asta poate pentru că este şi preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Tatiana Badan: „Dacă e să vorbim despre bugetul pe 2012, majoritatea autorităţilor publice locale au primit cifre, care sunt obligate să le aprobe de către consiliul local. La care noi ne întrebăm: elaborarea şi aprobarea bugetului se face de jos în sus? Sau de sus în jos?”

Europa Liberă: De ce nu se face de jos în sus?

Tatiana Badan: „Există un sistem vechi, incapabil de a funcţiona, pentru că putem să achităm doar salarizarea dar întreţinerea nu mai sunt surse. Autorităţile publice locale sunt foarte limitate în finanţe şi în posibilităţi de a-şi gestiona bine un buget, de a-şi gestiona necesităţile comunităţii.”

Europa Liberă: Ministrul Finanţelor, domnul Negruţă, spunea că încă trei-cinci ani Republica Moldova este sortită să aibă bugete austere. Nu puteţi conta pe bani mulţi de la centru.

Tatiana Badan: „Prin lege, noi, autorităţile publice locale, cerem să fie delegate mai multe competenţe autorităţilor publice
locale în formarea acestor bugete. Doar multe din aceste venituri din localităţi sunt direct gestionate de către Ministerul de Finanţe şi atunci nu avem o libertate şi o posibilitate ca aceste bugete să fie mai considerabile. Pentru aceasta este important ca în Republica Moldova într-adevăr să existe o autonomie locală.”

Europa Liberă: Bateţi la uşă demult să obţineţi această autonomie locală şi fără nici o şansă. De ce? Greu se urneşte carul din loc. există o strategie pentru descentralizarea puterii, proiectul strategiei, dar cu scârţ, cu nervi.

Tatiana Badan: „Să fim optimişti, cunoaştem cu toţii această strategie. Este important acum ca autorităţile locale, ministerele şi Parlamentul să lucreze asupra acestui document, ca acesta să producă un plan de acţiuni concret, pe termen scurt, prin care cetăţenii Republicii Moldova să resimtă acele reforme şi acele efecte pozitive pentru a îmbunătăţi această dezvoltare atât locală cât şi naţională.”

Europa Liberă: Ceea ce m-a surprins din discuţii cu mai mulţi primari - culoarea politică a primarului încă mai contează foarte mult în Republica Moldova. Cum e mai bine să fii primar? Să reprezinţi partidul? Sau să fii independent?

Tatiana Badan: „Personal eu sunt independent şi am fost întotdeauna, cu trei mandate. Da, există această problemă, este diferită în fiecare raion, în fiecare localitate, ţine de capacităţi, de profesionalism. Dar vreau să vă zic - atunci când o persoană îşi dă consimţământul de a participa în funcţia aleasă, el sau ea conştientizează faptul că îşi doreşte de a se implica şi a schimba anumite lucruri în localitate. Şi din experienţa mea vreau să vă zic: dacă este persoana potrivită, dacă persoana este insistentă, primarul sau consilierul local ştie şi îşi doreşte să obţină şi o finanţare - reuşeşte. Pentru că bate la uşă şi ţi se va deschide.”

Europa Liberă: Atmosfera de la vârful puterii se răsfrânge asupra bunei guvernări în teritoriu?

Tatiana Badan: „Sigur. Sperăm ca în viitorul apropiat să fie ales şi preşedintele ţării, toată lumea să purceadă la lucru. Pentru că pleacă lumea din localităţi cu duiumul, pleacă cei mai buni. Noi astăzi în administraţia publică locală nu avem specialişti, cu aceste salarii mici este imposibil să activezi. Şi sunt mai multe probleme, nu numai ce ţine de salarizare. Desigur de servicii calitative, oferite pentru cetăţeni.”*