Linkuri accesibilitate

Excluse de la plată sunt din start Letonia, România, Ungaria, care plătesc deja împrumuturi de la FMI și Bulgaria care spune că nu are bani.



Criza economică din Europa a avut multe efecte bizare, cum a fost propunerea amanetării insulelor grecești de dragul împrumutului de salvare. Agenția Associated Press crede însă că și mai neașteptată este ideea că est-europenii ar trebui să ajute cu bani mult mai bogata Europă occidentală. Detalii de la Mircea Țicudean.

Câteva foste țări comuniste intrate în Uniunea Europeană se află în aceste zile în situația surprinzătoare de a decide dacă le împrumută bani membrelor vechi, care sunt mult mai bogate și le-au dădăcit atâția ani de zile cum să-și organizeze societățile și economia.

Ideea a apărut în urma summitului de la 9 decembrie al UE, la care s-a discutat soluționarea crizei datoriilor din zona euro, care a lovit membrii vechi, nu cei noi, ai Uniunii: țări ca Grecia, Italia sau Irlanda.

Planul de salvare prevede ca țările Uniunii să dea Fondului Monetar Internațional 200 de miliarde de euro, ca Fondul să aibă la nevoie de unde ajuta noi țări-falite. 150 de miliarde ar veni de la țările zonei euro, iar restul de 50 de la țări europene care nu fac parte din zona euro.

Excluse de la plată sunt din start Letonia, România, Ungaria, care plătesc deja împrumuturi de la FMI și Bulgaria care spune că nu are bani.

Iar țările central-europene mai prospere, care în principiu ar avea de unde da, ca Slovacia, Polonia sau Cehia se întreabă, simplu: de ce noi? La peste 20 de ani de la căderea comunismului, nivelul de trai în țările din est rămâne mult în urma celui din vest, scrie AP.

Polonia nu are datoriile Greciei sau Italiei, dar asta pentru că polonezii nu primesc de la stat asistența socială generoasă cu care s-au obișnuit grecii sau italienii. Salariile, ajutorul de șomaj și alocațiile pentru copii sunt în Polonia sau Cehia o fracțiune din cele occidentale.

Guvernul conservator al Cehiei a dat deja semnale iritate, spunând că nu înțelege de ce Praga, care nu e în zona euro, ar trebui să plătească un cec în alb pentru alte guverne, mai puțin disciplinate financiar. Reproșuri asemănătoare au formulat și liderii slovaci.

Dar la Praga, Varșovia și Bratislava sunt și politicieni care spun că țările central-europene ar trebui să ajute Occidentul – odată pentru că Occidentul le-a ajutat pe ele în trecut, și în al doilea rând pentru că zona euro e periculos de aproape. Cu cuvintele ministrului ceh de externe, Karel Schwarzenberg, „când arde casa vecinului, e bine să pui mâna pe găleată”.

Dar alt politician ceh de frunte, președintele Vaclav Klaus, cunoscut pentru euroscepticismul lui, a părut să sugereze că atunci când arde casa vecinului e bine să pui mâna pe secure, sau să arunci puțină benzină, ca să se termine mai repede. Klaus nu doar că s-a opus oricărui ajutor cehesc pentru zona euro, dar a sugerat, pe jumătate în glumă, că el ar putea ajuta la dezmembrarea zonei euro, fiindcă are deja experiență: în 1993, Klaus, pe atunci premier, a orchestrat desființarea uniunii monetare ceho-slovace.
XS
SM
MD
LG