Linkuri accesibilitate

Decizia Curtii marchează un moment important prin semnificaţia ei directă, că are în vedere o încălcare a drepturilor unui grup religios şi prin implicaţia că guvernul Moldovei ar respinge libertatea credinţei.


15 decembrie 2001

Editorial
de Nestor Ratesh

CEDO și cazul Mitropoliei Basarabiei.

Cu două zile în urmă, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a găsit guvernul Moldovei vinovat de violarea libertăţii religiei pentru că nu acceptă să înregistreze Mitrolpolia Basarabiei. Este prima oară cînd Republica Moldova a apărut în faţa unei instanţe internaţionale, iar curtea de la Strasbourg este dintre cele mai prestigioase supraveghind respectarea unuia din documentele fundamentale ale reglementătilor europene post belice, Convenţia europeană a drepturilor Omului.

Decizia Curtii marchează un moment important atît prin semnificaţia ei directă, rezultată din faptul că are în vedere nu un prejudiciu adus unei persoane ci o încălcare a drepturilor unui grup religios cît şi prin implicaţia că guvernul Moldovei ar respinge libertatea credinţei consacrată şi apărată de convenţia amintită la care Republica Moldova este parte semnatară.

Mitropolia Basarabiei şi-a început sau şi-a reînceput activitatea în 1994. Ea este subordonată canonic Patriarhiei române şi se consideră urmaşa Mitropoliei cu acelaşi nume, desfiinţată după ce actualul teritoriu al actualei republici Moldova a fost încorporat în Uniunea Sovietică. Ea dispune de 50 sau 60 de biserici dintr-un total de 1000 în care se roagă moldovenii creştini ortodocşi, celălalte lăcaşe de cult fiind sub controlul Mitropoliei Moldovei care continuă să rămînă subordonată canonic Patriarhiei ruse.

Rivalitatea dintre cele două mitropolii are temeiuri mai curînd istorice şi naţionale decît teologice şi nu scapă unor interferenţe politice. Problema nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei datează de mai mulţi ani, iar cazul a fost adus in faţa CEDO în 1999, o bună bucată de vreme înainte ca Partidul Comuniştilor să ajungă la putere.

Decizia de alaltăieri se referă, prin urmare, la toate guverbnele care au refuzat înregistrarea ei oficială şi în mos specific la o sentinţă definitivă a Curtii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 9 decembrie 1997. Acea sentinţă invoca două argumente şi anume că era vorba de un conflict între cele două mitropolii în care implicarea guvernului ar fi fost contraproductivă şi că, oricum, credincioşiilor aparţintind mitropoliei Basarabiei nu li se încalcă dreptul de a-şi practica religia, pentru că o puteau face în cadrul Mitropoliei Moldovei.

Implicaţiile politice au fost prezente întotdeauna implicit, dar au fost scoase în evidenţă de actualul guvern comunist prin pledoaria ministrului justiţiei Ioan Morei care nu s-a limitat la vechile argumente încercînd să convingă curtea că mitropolia Basarabiei ar fi instrumentul unui expansionism romanesc şi al unui amestec direct în treburile statului suveran Republica Moldova promovat de către România în spaţiul dintre Prut si Nistru prin intermediul unor forţe moldoveneşti pro-romane.

În decizia ei de joi, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins argumentele juridice şi le-a ignorat complet pe cele politice. Cei 7 judecători ai curţii, între care unul român şi unul moldovean, au stabilit in unanimitate că Mitropolia Basarabiei, „nefiind recunoscută, nu poate activa. În special preoţii ei nu pot oficia servicii divine, membrii ei nu se pot întilni pentru a-şi practica religia şi neavînd personalitate juridică nu este îndrituită la protecţia juridică a avutului ei”.

În consecinţă, Curtea a conchis că „refuzul guvernului moldovean de a recunoaşte biserica reclamantă, deci Mitropolia Basarabiei, reprezintă o obstrucţionare a dreptului acelei biserici şi a celorlalţi reclamanţi la libertatea religiei, aşa cum este garantată de articolul 9 al Convenţiei Drepturilor Omului.” Decizia Curţii mai acuză guvernul „de a nu-şi fi îndeplinit datoria de neutralitate şi imparţialitate. Numai recunoaşterea poate oferi drepturi reclamanţilor”, declară limpede decizia CEDO.

Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a fi neutru şi imparţial în conflictul dintre cele două mitropolii, în bună măsură din motive politice. Aceste motive au devenit mai evidente şi mai copleşitoare în actuala guvernare comunistă care acordă relaţiilor cu Moscova o greutate specifică mult mai mare decît precedentele guverne, accentuînd totodată disputele cu Bucureştiul.

Aceste evoluţii au şi manifestări interne, concretizate de minimalizarea comunităţii de istorie şi de limbă între Moldova şi România sau reluarea unor criterii sovietice privind originea şi vorbirea moldovenilor. Decizia CEDO nu cere în mod direct guvernului moldovean să recunoască şi să înregistreze mitropolia Basarabiei dar apare evident că această cerere este implicită, căci altfel guvernul ar încălca în continuare libertatea religioasă.

Decizia nu este defintivă. Ea poate fi atacată în următoarele 3 luni iar autorităţile moldovene sunt înclinate să facă recurs. Într-un asemeea caz, o comisie de cinci judecători va examina temeinicia recursului şi dacă îl găseşte neîntemeiat, decizia de joi va rămăne definitivă. Este greu de văzut ce argumente noi ar putea fi invocate pentru a o răsturna.

XS
SM
MD
LG