Linkuri accesibilitate

Negocierile au intrat în impas, dar autorităţile moldovene sunt optimiste că preţul gazelor, cel puţin, n-o să crească.


La 1 ianuarie expiră contractul în baza căruia Republica Moldova a primit în ultimii cinci ani gaze naturale de la concernul rus Gazprom, iar guvernul de la Chişinău încearcă de mai multe luni să obţină un nou acord care ar prevede neapărat şi o diminuare de preţuri după ce până acum acestea au crescut constant şi au atins media europeană. Pe măsură ce se apropie termenul la care expiră contractul, însă, optimismul autorităţilor legat de rezultatele acestor negocieri scade din intensitate, iar soluţia prelungirii acordului vechi este tot mai des auzită. Când şi în ce condiţii va fi semnat noul acord cu Gazprom-ul, a încercat să afle Liliana Barbăroşie:

După reîntoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde a purtat discuţii şi în subiectul gazelor naturale, vice-premierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei şi comerţului, s-a arătat optimist în legătură cu stadiul negocierilor cu Gazprom. În cel mai rău caz, Moldova ar putea achita din 1 ianuarie același preț ca și în prezent, iar în cel mai bun - un preț mai mic decât 400 dolari pe mia de metri cubi, a declarat Lazăr.

Ministrul economiei a făcut aceste prognoze astăzi, în cadrul unor audieri din comisia parlamentară pentru buget şi finanţe, audieri organizate după ce presa a scris, iar factori guvernamentali au confirmat că negocierile cu Gazprom ar fi intrat în impas din cauza nemulţumirii pe care a provocat-o părţii ruse anunţul aderării oficiale a Republicii Moldova la pachetul energetic III al Uniunii Europene. Acesta impune ţările partenere să divizeze livrarea, transportul şi distribuţia resurselor energetice, iar în cazul gazelor naturale asta ar însemna să existe companii separate care s-au ocupa fie de import şi livrare, fie de transportul şi distribuţia acestuia. Potrivit factorilor guvernamentali, Gazprom-ul s-ar împotrivi acestei directive europene, iar asta ar fi pus sub semnul întrebării viitorul acord dintre Moldovagaz şi Gazprom.

Deputaţii, în special cei din partidul liberal-democrat al premierului Vlad Filat, sugerează însă că o parte din vină pentru situaţia în care s-a ajuns ar purta-o ministrul Lazăr, care nu ar fi informat în timp util partea rusă despre efectele aderării Republicii Moldova la această iniţiativă europeană. Iată ce ne-a declarat astăzi după audieri preşedintele comisiei buget şi finanţe, liberal-democratul Veaceslav Ioniţă:

„Am impresia că a fost o deficienţă de comunicare. Scopul numărul unu este acum să eliminăm această deficienţă. Îmi pare foarte rău că Ministerul Economiei nu a transmis în timp util şi corect informaţia despre aderarea noastră la pachetul energetic III, iar asta a creat confuzii în relaţia noastră cu partenerii din Rusia. Ceea ce se discută acum, se putea discuta încă prin iunie-iulie, poate mai devreme.”

Ministrul Lazăr se apără şi spune:

„Problema a apărut ceva mai târziu nu ştiu de ce, pot doar să presupun. Dar ea nu vizează relaţia Republicii Moldova cu Gazprom, ci relaţia UE – Gazprom şi a devenit mai sensibilă după ce Ucraina şi-a asumat aceleaşi angajamente.”

Valeriu Lazăr mai spune că Republica Moldova ar fi identificat o soluţie prin care să ajungă la un acord cu Gazprom-ul fără a renunţa la angajamentele sale europene. Ar fi posibilă crearea, în baza Moldovagaz, a două companii separate, dar cu acelaşi proprietar. Cel puţin asta ar fi propus partea moldovenească Gazprom-ului, afirmă Valeriu Lazăr.

Soluţia, pe marginea căreia Gazprom-ul deocamdată nu s-ar fi pronunţat, este însă criticată de expertul în probleme energetice de la IDIS Viitorul, Ion Muntean:

„Acum pe piaţa Republicii Moldova furnizarea, transportul, distribuţia este deja efectuată de companii care au acelaşi proprietar. Dacă se divizează pe segmente, atunci la reţeaua de distribuţie şi transport ar trebui să poată avea acces orice furnizor care demonstrează că oferta lui e mai bună. Nu cred că europenii vor trece peste asta. Noua directivă tocmai stabileşte divizarea clară a producţiei, transportului şi distribuţiei.”

Expertul Ion Preajcă suspectează, pe de altă parte, că miza adevărată a negocierilor cu Gazprom ar fi alta decât cea adusă în prim-plan de autorităţi şi anume – proprietatea asupra reţelelor magistrale de transport spre Europa:

„Doar a spus Miller – probleme de proprietate. S-ar putea să fie la mijloc şi ceva legat de Pachetul energetic III, dar mai degrabă ar fi vorba despre proprietatea asupra reţelelor. Ruşii doar vor ca Republica Moldova să recunoască toate datoriile şi să cedeze reţelele magistrale în contul acestor datorii.”

Şi deputatul democrat-liberal Simion Furdui, în trecut director al companiei Moldovagaz, a sugerat într-un interviu pentru postul nostrum de radio că Gazprom-ul ar putea condiţiona noul acord cu preluarea reţelelor magistrale ale Republicii Moldova care merg spre Balcani.

„În prezent, prin Moldova trec aproape 20 la sută dintre exporturile de gaze realizate de "Gazprom". Este o cifră de afaceri colosală şi problema este cine va controla aceste fluxuri”, ne-a explicat Simion Furdui.

Dar ce şanse există ca înţelegerile între cele două părţi să fie atinse până la expirarea acordului anterior? Factorii decizionali spun că multe, iar directorul ANRE, Victor Parlicov, a explicat Europei Libere pe ce se întemeiază siguranţa demnitarilor:

„Pentru că contractul de tranzit este parte componentă a contractului de livrare. Dacă nu se semnează, 18 miliarde de metri cubi de gaze pe an se numesc contrabandă. Aşa că sunt sigur că va fi semnat contractul. Deja în ce condiţii – vom vedea.”
XS
SM
MD
LG