Codul etic al funcţionarului public

Chiar dacă în ultimii ani mai toate serviciile publice şi-au elaborat norme de conduită, potrivit cărora funcţionarii trebuie să asigure un tratament egal cetăţenilor în faţă autorităţilor şi instituţiilor publice, să dea dovadă de profesionalism, imparţialitate şi independenţă, cinste şi corectitudine, experţii sunt sceptici şi spun că aceste coduri etice nu sunt funcţionale, deoarece nu există pedepse clare pentru încălcarea normelor de etică. Este o constatare bazată pe analizele făcute de experți de la Organizaţia Transparency International Moldova. Iată ce spune experta Mariana Calughin:

„Problema legislaţiei în serviciul public, mai ales în ceea ce ţine de Codul de etică al funcţionarului este inaplicativitatea acestora. Problema este că de fapt aceste lucruri inaplicabile au fost apriori. Însă atâta timp cât nu există niciun ordin de sancţionare a unui funcţionar în temeiul nerespectării Codului de etică al funcţionarului public, nu putem vorbi că avem o legislaţie aplicabilă. Orice lege oricât de bună ar fi, dacă nu se aplică, rămâne oricum sterilă”.

Din perspectiva funcționarilor publici, Codul de etică este atât un instrument de informare cu privire la conduita profesională la care sunt îndreptăţiţi cetăţenii să se aştepte din partea funcţionarilor publici, cât şi un mijloc de creare a unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii publici şi autorităţile administraţiei publice. Acolo unde integritatea este o valoare pentru conducătorii instituţiei, ea este respectată şi de către angajaţi, afirmă Mariana Calughin:

„Schimbarea ar trebui să înceapă de la conducere. În momentul în care se vrea să sporească etica în serviciul public, atunci ar trebui ca persoanele care au funcţii de conducere, pentru ei şi pentru instituţie integritatea să fie o valoare. În momentul în care conducătorii nu conștientizează că trebuie să pună accent pe aceste lucruri, nici colaboratorii nu-şi vor da silinţa să le respecte”.

Reprezentanţii instituţiilor de stat au propria parte de adevăr. Ei recunosc că există carenţe în respectarea eticii şi spun că de multe ori acest lucru depinde şi de cei şapte ani de acasă pe care îi au sau nu cei care deţin o funcţie publică. Reprezentanţii Ministerului de Interne, bunăoară, recunosc că imaginea Poliţiei este afectată în mare parte tocmai de comportamentul inadecvat al unor colaboratori. Pentru a spori încrederea populaţiei, Ministerul a iniţiat o reformă amplă, care va schimba radical atitudinea şi prestaţia celor care se angajează în poliţie. În acest sens, sugerează Veaceslav Zaporojan, șef adjunct în Direcția activități instructiv-educative din cadrul MAI, cetăţenii ar trebui să fie activi, să studieze Codul etic al poliţistului şi să semnaleze abaterile de la normele etice:

„Cetăţeanul trebuie să cunoască acest cod şi este în drept a pretinde oricând respectarea lui de către angajatul de poliţie, chiar în stradă când se efectuează o intervenţie a lucrătorului de poliţie, sau dacă observă o acțiune care nu este tocmai morală sau etică, poate să semnaleze la organul ierarhic superior sau la linia verde. Noi suntem receptivi la orice acţiune ilegală sau amorală a poliţiei. Evident, se va desfășura o anchetă penală şi vor fi luate măsurile disciplinare. În orice contact cu societatea , este obligatoriu ca poliţistul să se prezinte, să spună numele, funcţia, subdiviziunea pe care o reprezintă şi scopul intervenţiei sale”.

Primăriţa satului Calfa din raionul Anenii Noi, Ludmila Ceaglic, este de părere că la toate instituţiile care pregătesc cadre pentru serviciul public să se acorde o atenţie sporită eticii profesionale, astfel încât funcţionarul să fie pregătit să facă faţă oricăror situaţii care apar în comunicarea cu cetăţenii:

„Când vine cetăţeanul la autoritatea publică, toţi, şi alesul local, şi demnitarul trebuie să fie deschişi, mutra asta înăcrită trebuie să fie exclusă, pentru că dacă cetăţeanul vine la autoritatea public şi aceasta nici nu ridică capul sau nu respectă distanţa, el din start întâmpină dificultăţi. Indiferent care ar fi problemele funcţionarului, asta nu trebuie să se răsfrângă asupra cetăţeanului”.

Legislativul a adoptat recent un proiect de lege care interzice funcţionarilor şi demnitarilor să accepte cadouri, servicii, favoruri, pentru a nu le fi influenţată corectitudinea şi imparţialitatea în exercitarea funcţiei publice. În cazul în care nu vor respecta condițiile impuse de noua lege, funcționarii ar putea fi sancționați disciplinar sau chiar concediați. Legea în cauză însă riscă să devină una nefuncţională din start, spun experţii, pentru că nu stabilește foarte exact ce cadouri fac parte din categoria celor scumpe.