Linkuri accesibilitate

Cine merită să conducă Transnistria?



Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Cu ce aşteptări au mers locuitorii regiunii transnistrene la alegerile de duminica trecută? Se va schimba sau nu atitudinea Moscovei faţă de Tiraspol, după scrutinul prezidenţial din nerecunoscuta republică? Şi ce perspective ar putea avea negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean, reluate după aproape şase ani? Discutăm cu invitatul nostru, politologul de la Moscova, Dmitri Danilov.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

----------------------------------------------------
Alegerile prezidenţiale din nerecunoscuta republică nistreană ar putea fi anulate în urma plângerii formulate de actualul lider din Tiraspol, candidatul Igor Smirnov, informează agenţia locală de ştiri Olvia-press. Potrivit sursei citate, Igor Smirnov susţine că în timpul scrutinului şi în campania electorală ar fi avut loc mai multe fraude electorale. Potrivit datelor de la Comisia electorala de la Tiraspol, după numărarea a 80% din buletine, nici un candidat nu a obţinut peste 50% din voturi pentru a-şi revendica victoria din primul tur. Datele neoficiale prezentate de staff-urile electorale ale principalilor trei concurenţi în alegeri arată că pe primul loc se situează fostul speaker al Sovietului Suprem, Evgheni Sevciuk cu 39%, pe locul doi - Anatoli Kaminski, actualul speaker al Sovietului, cu 27,7%, şi pe locul trei - Igor Smirnov cu 25,5%. Autorităţile electorale de la Tiraspol au anunţat că vor face publice rezultatele finale miercuri, 14 decembrie. Rata participării la alegerile de duminica trecută a fost de 56 la sută. Alegerile din Transnistria nu sunt recunoscute de Chişinău şi de comunitatea internaţională. Cu toate acestea, scrutinul a fost monitorizat de observatori din Rusia, inclusiv parlamentari, din Ucraina, Belarus, din regiunile secesioniste Abhazia şi Osetia de Sud, dar şi de reprezentanţi ai comunităţii ruse din Chişinău. Pe durata campaniei, observatori independenţi au vorbit despre grave încălcări ale procesului electoral, inclusiv limitarea dreptului la liberă exprimare şi presiuni asupra unor concurenţi.

La Tiraspol a ajuns a treia tranşă, în valoare de 100 de milioane de ruble, din asistenţa tehnică a Federaţiei Ruse pentru susţinerea economiei transnistrene, transmite agenţia Novîi Region. În total, asistenţa tehnică rusească din anul acesta se ridică la aproape un milion de dolari. Banii sunt destinaţi în cea mai mare parte creditării locuitorilor din satele transnistrene. Aceştia pot obţine împrumuturi preferenţiale de până la o mie de dolari pentru dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti. Federaţia Rusă a alocat în acest an şi 2,5 milioane de dolari sub formă de ajutor umanitar Transnistriei pentru suplimentul de 15 dolari la pensii şi îmbunătăţirea alimentaţiei în şcoli şi spitale.

Șefii diplomațiilor americană și rusă au salutat, la reuniunea anuală a OSCE de la Vilnius, din 6-7 decembrie, recenta reluare a negocierilor în format 5+2 pe tema Transnistriei. Lăudând reînceperea negocierilor de la fârşitul lui noiembrie, secretarul de stat american Hillary Clinton a adăugat că discuțiile vor trebui să continue la începutul anului viitor.
O declarație similară a făcut ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Reluarea discuțiilor a fost salutată la Vilnius și de ministrul moldovean de externe Iurie Leancă, dar potrivit Moldpres, el s-a arătat dezamăgit că omologii săi din OSCE nu au adoptat o declarație oficială de impulsionare a procesului de negocieri.

Premierul Vlad Filat a contrasemnat patru acorduri de finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene către Republica Moldova în valoare de 64 de milioane de euro. Banii sunt alocaţi pentru finanţarea reformelor în domeniul energetic, pentru infrastructura de alimentare cu apă potabilă şi pentru proiecte în sănătate şi drumuri.

Republica Moldova și Georgia au primit permisiunea Comisiei Europene pentru începerea negocierii acordului de liber schimb. Pe de altă parte, Comisia Europeană a îndemnat ambele țări să-și îmbunătățească legile și guvernarea. Dintre celelalte țări ale așa-numitului „Parteneriat estic”, doar Ucraina a negociat deja acest acord, dar finalizarea lui este stânjenită de răcirea relațiilor politice dintre Bruxelles și Kiev, mai ales după întemnițarea liderei opoziției ucrainene, Iulia Timoșenko. DPA scrie că negocierile propriu-zise ale Moldovei și Georgiei pentru acordul de liber schimb cu UE ar urma să înceapă în prima parte a anului viitor, în paralel cu discuțiile pentru acordul de asociere și liberalizarea vizelor.
--------------------------------------------------------

Europa Liberă: aşadar, duminica trecută în regiunea transnistreană au avut loc alegeri prezidenţiale. Un scrutin nerecunoscut de nici o ţară din lume, dar pentru mulţi locuitori ai regiunii, se pare, de mare importanţă pentru viitorul lor. Cu ce speranţe au mers să voteze transnistrenii? - am încercat să aflăm în ziua alegerilor, pe 11 decembrie, de la mai mulţi locuitori ai regiunii.

„Aşteptăm schimbări, probabil. Să avem locuri de muncă – asta-i cel mai important. Dar e nevoie şi de continuitate, pentru că vine unul şi se îmbogăţeşte, apoi altul… e inutil. Va trebui să ne descurcăm aşa cum este. De aceea, votez cu Igor Nicolaevici, am lucrat cândva împreună la aceeaşi uzină Electromaş, umăr la umăr, la subotnice.”

„Aştept schimbări, sper că vom scăpa de sărăcie şi viaţa va fi mai bună. L-am ales pe Şevciuk.”

„Va învinge Kaminski. Este sprijinit de Rusia, iar lumea îşi leagă speranţe numai de Rusia. Smirnov e în afara jocului, Horjan – e prea tânăr.”

„Schimbări spre bine aşteptăm. O clarificare a statutului republicii noastre. Ne vom uni cu Rusia sau încotro o vom lua? Poate se vor redeschide întreprinderile. Ne legăm speranţe de Kaminski.”



„Mă îndoiesc de toate. Nu există un lider evident în aceste alegeri, dar speranţa o păstrăm.”

„Tineretul e speranţa noastră. Noi suntem pensionari deja, dar tinerii nu au nici unde lucra şi nici unde locui.”

„Sper că promisiunile de sprijin nu vor fi poveşti. Înainte de alegeri, toţi arată foarte bine şi promit de toate. Aş vrea să fie lucruri reale.”

„Nu merg la alegeri. Sincer. Nu am încredere în nici un candidat.”

„De 20 de ani lucrurile merg tot mai prost. Sectorul agricol a degradat complet. Merg la Dnestrovsk la lucru şi văd că pământul e numai paragină, spre Râbniţa e acelaşi lucru. E groaznic. Am fi putut demult să avem un buget, să trăim din banii noştri, să nu cerşim de la Rusia ca pe urmă Rusia să ne spună cum să trăim. Dar acum, ce avem? Monopolul Sheriff-ului. E un coşmar. Pe la noi umblau nişte agitatori tineri să votăm pentru Kaminski. Dar nici Kaminski, nici Smirnov nu le oferă tinerilor locuri de muncă...”

„Aştept nişte schimbări în bine în ţară, majorarea pensiilor, salariilor, scăderea preţurilor, inclusiv la serviciile în comun, care cresc vertiginos. N-aş vrea ca lucrurile să meargă şi mai rău.”

„Am votat pentru stabilitate, pentru viitorul copiilor mei. N-aş vrea să se repete ce-a fost acum 20 de ani.”

„Situaţia e foarte complicată. Sunt două state pe un singur teritoriu – Moldova şi Transnistria. Însă aş vrea totuşi să existe un singur stat. Doar trăim în acelaşi spaţiu. Ar fi bine să găsim limbă comună, iar Chişinăul şi Tiraspolul să colaboreze, să rezolve toate problemele împreună...”

„Am votat pentru independenţa Transnistriei. Când plec în străinătate, tot timpul îmi doresc ca ştampila de ieşire să stea în paşaportul meu transnistrean. Eu am votat cu Şevciuk. Sigur că Smirnov tot a făcut multe pentru republică, dar e timpul să plece la odihnă, totuşi are 70 de ani.”

„Aş vrea schimbări, dar nu vor fi. Lumea se teme să spună ce gândeşte.”

„Totul trebuie să se schimbe. Nu mai putem trăi aşa, ca nişte vite. 40 de ani am lucrat la spital şi am o pensie minimă, nu-mi ajunge nici de leacuri. Aceşti hoţi, care au furat ţara, trebuie puşi la respect. 17 ani am plătit asigurarea pentru copilul meu, până la majorat. Nici nu m-au întrebat, au anulat contul şi mi-au dat numai 11 ruble.”

„Am votat pentru dreptate. Ca să-avem de lucru, să ne putem întreţine familiile. În rest, să fie pace.”

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Dragi ascultători, aşa cum anunţam, invitatul ediţiei de astăzi este cunoscutul politolog Dmitri Danilov de la Institutul Europei al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse. Expertul moscovit s-a aflat în vizită la Chişinău, săptămâna trecută, la invitaţia Asociaţiei pentru Politică Externă. L-am întrebat pe dl Danilov ce ar putea să se schimbe în relaţia dintre Moscova şi Tiraspol, după alegerile prezidenţiale din nerecunoscuta republică transnistreană?

Dmitri Danilov
Dmitri Danilov
Dmitri Danilov: Dacă ne întrebăm cine elaborează şi promovează politica Rusiei, în acest sens cred că nu va exista nici o schimbare principială. Ce se va schimba? Există nişte tendinţe obiective legate de schimbările apărute în mod obiectiv în politica rusă din ultimii ani ai preşedinţiei lui Medvedev. O parte din aceste schimbări obiective, ce se referă la Transnistria în mod concret, cred că se rezumă la un lucru foarte simplu. Rusia doreşte, într-un mod foarte firesc de altfel, să-şi păstreze puternica sa influenţă asupra situaţiei. Dar în acelaşi timp, această influenţă nu trebuie să rezide în presiuni politice şi nu trebuie să fie una excesiv de personificată. Problema e în ce direcţie doreşte Rusia să-şi orienteze această influenţă? În acest sens, au loc anumite schimbări. Eu cred că Rusia şi-ar dori să privească problema transnistreană dintr-o nouă perspectivă. Rusia este interesată acum destul de mult de căutarea unor soluţii şi acest lucru se observă. Un exemplu sunt negocierile în formatul 5+2 care nu ar fi fost reluate dacă Rusia, la nivelul cel mai înalt, nu ar fi avut o poziţie activă. Şi n-a contat că preşedinţia OSCE o deţine Lituania, n-au contat relaţiile dintre Rusia şi Lituania şi faptul că sunt alegeri în Transnistria, ş.a.m.d. Acest lucru arată că Rusia devine un jucător serios, interesat de găsirea unor noi căi de soluţionare a problemei transnistrene, chiar dacă acestea vor fi de durată. În acest sens, probabil că există forţe şi figuri politice în Transnistria care nu se înscriu în această nouă viziune a politicii externe a Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Unii analişti politici, îndeosebi la Chişinău, spun că declaraţiile tăioase ale Kremlinului la adresa lui Smirnov, care au răsunat în campania electorală, nu ar fi decât „un spectacol” pentru partenerii occidentali ai Rusiei. Aşa să fie?

Dmitri Danilov: „De fapt, nu putem să excludem nimic atunci când e vorba de tehnologii şi jocuri electorale. Pe de altă parte, eu nu cred că acum se aplică asemenea scheme. Pentru că altfel era suficient ca Moscova să-şi fi anunţat candidatura preferată la funcţia de preşedinte şi nu trebuia să dezlănţuie un adevărat război împotriva lui Smirnov. Ar fi fost de prisos aşa ceva. Prin urmare, Kremlinul încearcă să demonstreze la modul foarte serios, cu riscul unor pierderi foarte mari pentru imaginea sa, inclusiv în Transnistria, că nu vede posibilitatea unei evoluţii pozitive a situaţiei, dacă Smirnov va rămâne preşedinte. Totodată, dacă Smirnov va fi ales preşedinte, ceea ce este foarte probabil ţinând cont de lipsa unei alternative reale pentru alegătorul transnistrean, ce se va întâmpla în acest caz? Cred că ar fi fost un lucru destul de pozitiv, pentru că următoarea întrebare pe care mi-aţi fi pus-o era: cum de a putut Rusia într-un mod atât de reuşit să scape de Smirnov şi s-aducă la putere e candidatul său? Aşa că, în cazul dat, imaginea Moscovei ar fi fost alta, că a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a schimba lucrurile, dar… nu a reuşit. Totuşi, în acest caz, Kremlinul va avea de rezolvat o problemă mult mai serioasă decât una de PR: ce să faci cu un preşedinte vechi, într-o situaţie nouă când Rusia are noi interese? Inevitabil, vor apărea noi probleme între Moscova şi Tiraspol. Moscova va trebui să se gândească prin ce mijloace să-şi realizeze politica sa în Transnistria şi în soluţionarea conflictului. Nu cred că Smirnov are posibilităţi să joace pe cont propriu. Însă, dacă tensiunile vor continua, din perspectiva tehnologiilor electorale, există bunăoară varianta succesorului, aplicată cu succes în Rusia, când Vladimir Putin l-a înlocuit pe Boris Elţin. Cred că şi Smirnov înţelege acest lucru. Nu cred că se va ajunge la măsuri radicale, deşi există toate semnele cât de departe ar putea să meargă Moscova, dacă este nevoie. Totodată, Rusia înţelege că are posibilităţi limitate de influenţă asupra lui Smirnov, dacă situaţia ameninţă cu pierderi mari, inclusiv pentru societatea transnistreană.”

Europa Liberă: Aţi pomenit de negocierile oficiale în formatul 5+2 care au fost reluate după aproape şase ani. Ce s-a schimbat? Au apărut premise reale pentru un progres în soluţionarea conflictului transnistrean?

Dmitri Danilov: Rusia este în mod obiectiv din cei mai interesaţi actori pentru găsirea unor soluţii, pentru că incertitudinea politică loveşte în interesele politice şi economice ale Rusiei, dar şi ale Moldovei şi ale Transnistriei. Se creează o situaţie paradoxală în care statu-quo-ul nu convine nimănui într-o perspectivă de durată, dar pe termen scurt rămâne singura variantă posibilă. Însă continuarea negocierilor este posibilă şi acest lucru s-a lăsat a se înţelege foarte clar că nu este vorba despre presiuni din partea partenerilor externi, ci de faptul că actorii externi sunt dispuşi să-şi intensifice rolul de sponsori ai procesului politic în dialogul direct dintre Moldova şi Transnistria. Acesta este sensul. Şi Moscova şi europenii spun acelaşi lucru: dacă vorbiţi la modul serios de reglementare şi dialog politic, atunci nu trebuie să aşteptaţi ca Uniunea Europeană şi Moscova să rezolve această problemă în locul vostru. Noi putem să contribuim. Acesta e contextul care s-a schimbat, pentru că înainte era cu totul altfel. Înainte, spre exemplu, Uniunea Europeană ceruse statutul de observator la negocieri, imediat după semnarea foii de parcurs între Moscova şi Bruxelles. Moscova a fost împotrivă. Este o cu totul altă situaţie. De aceea, există speranţă.”

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, expertul în probleme de securitate europeană Dmitri Danilov de la Institutul Europei al academiei ruse de ştiinţe. Politologul moscovit s-a aflat la Chişinău la invitaţia Asociaţiei pentru Politică Externă, în cadrul unui proiect de dezvoltare a unor relaţii viabile şi predictibile cu Federaţia Rusă, proiect finanţat de Fundaţia Black Sea Trust pentru Cooperare Regională.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG