Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: şi dependenţa energetică a Uniunii Europene este în creştere.


Ca şi ţările europene şi Moldova încearcă să-şi diversifice sursele de energie, deşi trebuie să accepte că nu se va putea desprinde de Rusia. Pieţele energetice sunt tema discuţiei de astăzi dintre Valentina Ursu şi analistul economic Iurie Gotişan:

Iurie Gotișan: ,,Este absolut justificată îngrijorarea mai multor guverne europene din ultima vreme pentru formarea sau reformarea şi dezvoltarea pieţei energetice europene. Se vede că oficialii Europei Occidentale încearcă tot felul de metode, prin construcţia de proiecte naţionale şi transnaţionale, menite să-şi consolideze poziţiile în sfera energetică şi să diminueze dependenţa de resursele energetice ruseşti, în special de cea a gazelor naturale. Şi asta nu este un simplu moft deoarece marea majoritate a investiţiilor ruseşti din Europa sunt anume concentrate anume în sectorul energetic, ceea ce face ca întreaga problemă să aibă mai mult conotaţii politico-strategice. De fapt, actuala economie a Uniunii Europene se bazează pe importul a 55 la sută din resurse energetice, iar în orizontul anului 2020 gradul de dependenţă al Uniunii Europene lărgite, eventual 30 ţări, poate creşte până la 75 la sută. Or, temerile sunt absolut fireşti, iar consecinţele dependenţei de o singură sursă sunt cunoscute pentru toată lumea, Moldova nefiind o excepţie în acest sens.”

Europa Liberă: Și totuși pe moment unii încearcă să se îndepărteze de Federația Rusă, pe când alții din contra, la indicația chiar a Moscovei, ar fi gata să adere la anumite structuri, aranjamente, uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. Care este situația Republicii Moldova?

Iurie Gotișan: ,,Relaţia Rusiei cu Belarus cu privire la gazele naturale este una mai mult sau mai puţin specifică, dacă nu chiar privilegiată. Gazpromul a preluat cealaltă jumătate din pachetul acţionar al societăţii Beltransgaz, deţinând astfel sută la sută. Și probabil că războaiele dintre Moscova şi Minsk pe tema gazelor au rămas de domeniul trecutului. Minskul pe de o parte este mulţumit, pentru că de acum înainte va importa carburanți la prețurile practicate pe piaţa internă a Rusiei, și este vorba de 160 de dolari pentru mia de metri cubi, iar banii obţinuţi din vânzarea societăţii, fiind vorba de circa două miliarde de dolari, îi vor permite să acopere deficitul bugetar pe anul în curs, oferind astfel şanse pentru scoaterea ţării din starea de criză. Însă toate astea sunt doar pe termen scurt. Gazpromul va dicta în exclusivitate preţul de tranzit al gazelor spre Vest.”

Europa Liberă: Dar putem oare vorbi despre Belarus și Republica Moldova ca având o situație comparabilă?

Iurie Gotișan: ,,Situaţia Moldovei la prima vedere ar părea similară celei din Belarus care a fost până nu demult, dat fiind faptul că Gazpromul deţine jumătate din pachetul majoritar al companiei Moldovagaz. De altfel, Gazpromul deţine mai multe gazoducte şi reţele interne de distribuţie, nemaivorbind de cele de tranzit. Or, mă tem că tactica concernului rus este să obţină cât mai multe active în sistemul de distribuţie autohton. Fiindcă negocierile privind preţul de livrare sunt de fapt un instrument de scurtă durată. Și volens-nolens Moldova va rămâne încă pentru mult timp captiva gazelor ruseşti. Prezenţa Gazpromului de-a lungul anilor, construcţia de gazoducte şi reţele de distribuţie pe intern va fi greu de înlăturat. Piaţa gazelor de la noi este sută la sută monopolistă. Și monopolistul dictează preţul, iar noi nu avem nici o pârghie de influenţă.”

Europa Liberă: Și totuși Moldova a încercat și continuă să încerce să-și diversifice sursele. A și aderat la Comunitatea energetică europeană. Rusia se uită cu ochi răi la această acțiune a Moldovei?

Iurie Gotișan: ,,Acesta ar putea fi un motiv, dar nu cred că acesta ar fi eminamente să influențeze în sens negativ relațiile Moldovei cu Federația Rusă, în special privind importul de gaze naturale. Sigur că aderenţa Moldovei la Comunitatea energetică europeană, participarea în cadrul unor proiecte regionale şi acordarea de asistenţă din partea partenerilor de dezvoltare, inclusiv financiară, pentru sistemul energetic de la noi, pare să ne ofere mai multă stabilitate însă nu şi o independenţă. De fapt această independenţă noi nici nu o vom avea, însă o diversificare a resurselor este absolut necesară. Dacă state bine aşezate economic din Occident, cum ar fi Germania, Franţa sau Italia, dispun de mai multe pârghii pentru a echilibra raporturile cu Rusia, având în vedere faptul că Rusia importă producţie masiv din aceste state, apoi ţările din zona central-est-europeană, inclusiv Republica Moldova, sunt cu mult mai vulnerabile. Atunci când nu ai nici un metru cub de gaze naturale, cum este spre exemplu cazul Bulgariei, Poloniei sau Lituaniei, şi atunci când plăţile pentru gazul importat depăşesc în valoare bugetul de stat, cum este cazul Republicii Moldova, furnizorului de resurse energetice trebuie să i se acorde, probabil, respectul cuvenit.”

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat era optimist, chiar încrezător că prețul pentru mia de metri cubi de gaze rusești importate va coborî sub 400 de dolari.

Iurie Gotișan: ,,Cei de la Gazprom ar putea ceda din preț având o cotă de influență mai mare în societatea Moldova-Gaz, cât și o rețea de distribuție pe intern mult mai extinsă decât este până în prezent.”
XS
SM
MD
LG