Linkuri accesibilitate

Ianina Spinei: „Nu există mecanisme eficiente de aplicare a acelor acte legislative anticorupție care au fost adoptate.”





Republica Moldova se află sau, mai exact, se menţine printre cele mai corupte ţări ale Europei, alături de Rusia, Ucraina, Belarus şi Kosovo.
Percepţia corupţiei de către moldoveni şi, prin urmare, corupţia propriu-zisă sunt mai grave decât anul trecut, potrivit clasamentului anual realizat de „Transparency International”. Cum se explică acest regres al Republicii Moldova şi de ce eforturile de combatere a acestui fenomen ori nu sunt eforturi, ori au efect invers? Vom discuta în această dimineaţă cu experta de la Transparency Internaţional Moldova, Ianina Spinei
.

Europa Liberă: Un nou raport, un nou clasament Transparency Internaţional, făcut public recent, dnă Spinei. E corect să constatăm că Republica Moldova se află într-o situaţie şi mai proastă decât anul trecut din punctul de vedere al percepţiei corupţiei şi a corupţiei propriu zise?

Ianina Spinei:
„Putem să constatăm că Republica Moldova a rămas în aceiaşi situaţie ca şi în anul trecut, adică nu s-a Iana Spinei (Transparency International, Moldova)

Iana Spinei (Transparency International, Moldova)

schimbat nimic, avem acelaşi scor la indicele percepţiei corupţiei. Iar în ceea ce priveşte locul pe care îl ocupăm, suntem pe locul 112 din 183 de ţări, însă în acest an în clasament s-au adăugat încă 5 ţări, 4 din care au surclasat Republica Moldova după scorul indicelui percepţiei corupţiei. Deci, situaţia a rămas la acelaşi nivel ca şi anul trecut.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să alegeţi două-trei motive cele mai importante ale faptului că Republica Moldova rămâne a fi una dintre cele cinci mai corupte ţări din Europa care ar fi acelea?

Ianina Spinei:
„Eu aş putea spune care au fost aşteptările Transparency Internaţional în acest sens. Noi am aşteptat ca să fie mai multe modificări în ceea ce priveşte cadrul legal, să fie o monitorizarea foarte activă a politicilor anticorupţie pe care trebuie să le implementeze autorităţile publice, să lucreze foarte bine mecanismele de prevenire a corupţiei în cadrul acestor autorităţi, ca guvernarea să-şi asume responsabilitatea pentru promovarea acelor politici anticorupţie, deoarece ne-am declarat intenţia de a adera la UE inclusiv prin prevenirea şi combaterea corupţiei în ţară.”

Europa Liberă: Ce legătură credeţi că ar putea fi constatată între slăbiciunile guvernării, de exemplu, şi creşterea corupţiei? Cineva remarca odată că, de fapt, coruperea oricărei guvernări începe aproape întotdeauna cu coruperea principiilor; şi a valorilor, am adăuga noi în contextul nostru…

Ianina Spinei:
„Da, bineînţeles. Noi din păcate putem să constatăm o situaţie foarte deplorabilă la capitolul principii şi valori. De fapt, s-au devalorizat acele valori despre care ni se vorbeşte zi la zi. Iar modificarea atitudinii fiecărui cetăţean trebuie să se schimbe de la morală, de la acele valori care le sunt educate acasă, în familie, la şcoală, care sunt respectate şi promovate de autorităţile publice.”

Europa Liberă: Totuşi, aşanumitele eforturi de eradicare a corupţiei în Republica Moldova au înghiţit deja în ultimii ani milioane de euro şi dolari. De ce efectele sunt atât de nemulţumitoare?

Ianina Spinei:
„Aveţi dreptate. Într-adevăr se pompează
Nu există nişte mecanisme eficiente de aplicare a acelor acte legislative care au fost adoptate.

foarte mult, însă vreau să spun că avem foarte multe carenţe la capitolul monitorizare. Monitorizarea cadrului legal. Nu există nişte mecanisme eficiente de aplicare a acelor acte legislative care au fost adoptate. Noi constatăm că sunt mai multe legi foarte importante, cum ar fi Legea care ţine de declararea veniturilor şi proprietăţii, Codul de conduită al funcţionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, care în opinia noastră în mod intenţionat nu se aplică în practică, inclusiv prin faptul că mai mulţi ani nu am fost creată o entitate specială care ar supraveghea acest domeniu; iar acum, chiar şi odată cu crearea Agenţiei Naţionale de integritate, din păcate ea nu are suficiente pârghii şi capacităţi de a verifica declaraţiile de proprietate şi venituri, precum şi declaraţiile de interese.”

Europa Liberă: Dar care ar fi motivul, interesul, intenţia, precum ziceţi dv. că în mod intenţionat nu se promovează?

Ianina Spinei:
„Noi credem că nu există un interes de a face publică informaţia aceasta pentru că, posibil, foarte mulţi
Interesele nedeclarate stau foarte des la originea actelor de corupţie.

oameni care sunt în domeniul politic, mulţi funcţionari au ce ascunde, nu sunt interesaţi să deschidă nici proprietăţile sale şi veniturile reale, nici interesele personale. Mai ales având în vedere că interesele nedeclarate stau foarte des la originea actelor de corupţie.”

Europa Liberă: Dacă vorbim de eforturile de combatere a corupţiei, ce exemple admirabile sau măcar credibile ar putea fi prezentate?

Ianina Spinei:
„Bineînţeles că mai multe exemple reuşite le găsim în afara ţării şi în primul rând în UE, care a elaborat şi nişte standarde internaţionale pentru ca toate ţările interesate de prevenirea acestui fenomen să le poată implementa în practică.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, mi-ar fi foarte greu să aduc nişte practici pozitive în acest sens. Da, pe parcursul anului 2011 a fost aprobată Strategia naţională anticorupţie, au fost introduse modificări în Codul de conduită al funcţionarului public şi legea conflictului de interese, a fost elaborată şi transmisă în parlament Strategia de reformare a sistemului judiciar, acum se discută foarte activ strategia de reformare a Centrului de Combatere a Crimei Economice şi Corupţiei.

Dar noi am fi satisfăcuţi atunci când în planul de acţiuni s-ar regăsi şi măsuri de perfecţionare a legislaţiei, măsuri de prevenire a corupţiei în sistemul energetic, sistemul financiar, bancar, de asigurări, mai ales având în vedere acele evenimente care au avut loc în vara acestui an în legătură cu atacurile raider. Ne-am aştepta la o monitorizare mai activă a activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul autorităţilor publice.”

Europa Liberă: Ca să ne referim un pic şi la fundalul de mentalitate al acestui fenomen, există corupţi „ai bănuţilor” şi există „ai valutei forte şi milioanelor”. Sigur că abordarea corectă este toleranţa zero şi-ntr-un caz, şi-n altul. Dar la nivelul percepţiei populare rămâne deseori justificarea „coruptului sărac”, atâta timp cât marii gangsteri se corup sau corup în voie şi fără probleme cu penal sau puşcăria. În ce măsură o astfel de abordare se regăseşte în clasamente sau cum poate fi privită în ţările cu mai mult succes în combaterea corupţiei?

Ianina Spinei:
„O activitate de prevenire şi de combatere a
Ne aşteptăm la cazuri de atragere la răspundere a unor funcţionari corupţi, funcţionari de talia cea mai înaltă.

corupţiei ar fi eficientă dacă ea ar merge şi de sus în jos şi de jos în sus. Bineînţeles că în Republica Moldova noi ne aşteptăm la cazuri de atragere la răspundere a unor funcţionari corupţi, funcţionari de talia cea mai înaltă. Şi într-adevăr în ultimii ani nu am avut asemenea cazuri, chiar dacă Curtea de Conturi în misiunile sale de audit a depistat abuzuri şi delapidări de milioane şi milioane de lei.

Totuşi, sunt de părerea că şi cetăţenii simpli trebuie să înţeleagă că ei nu trebuie să fie în primul rând indiferenţi şi ar trebui să prevină corupţia prin însuşi faptul că nu trebuie să ofere mită. Deoarece corupţia este un fenomen care sărăceşte ţara şi, da fapt, dând mită, rezolvându-ne chestiunile mai lejer, prin un serviciu, o favoare necuvenită, noi de fapt sărăcim ţara.”

Europa Liberă: Din punctul dv. de vedere, când credeţi că va fi posibilă îmbunătăţirea situaţiei de combatere a corupţiei, mai ales că indicele Republicii Moldova în acest clasament, de 2,9 puncte, este destul de departe chiar şi de media europeană de percepţie a corupţiei?

Ianina Spinei:
„Intr-adevăr media în CSI e de 2,3, în UE – e de 6,3. Ne dăm seama ce fel de decalaj mare este între aceşti indicatori. Pentru ca să putem avea careva progrese la capitolul prevenire şi combatere, în primul rând trebuie să fie voinţă politică, guvernanţii trebuie să-şi asume responsabilitate în aplicarea unui complex de măsuri care ţin de combaterea corupţiei.

Este vorba şi despre o legislaţie raliată la standardele internaţionale, şi un mecanism eficient de aplicare a legislaţiei, este vorba şi despre măsuri foarte şi foarte concrete care ţin de îmbunătăţirea sistemului de petiţionare, de angajare a cadrelor în sistemul public, de promovarea normelor de conduită şi soluţionare a conflictelor de interese, de declarare a veniturilor şi a proprietăţii, de dezvoltarea şi aplicare mecanismelor de evaluare a riscurilor în cadrul autorităţilor publice. Deci, trebuie să fie utilizate toate măsurile de prevenire a corupţiei şi, bineînţeles, trebuie să existe responsabilitatea guvernanţilor în acest proces.”

Europa Liberă: Doamnă Spinei, vă mulţumim.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG