Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Unicul obiect al negocierilor poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova.”


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

La Vilnius au fost reluate negocierile oficiale tema Transnistriei după o pauză de aproape şase ani.

„Unicul obiect al negocierilor noastre pe care o să le purtăm în cadrul 5+2 poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova. De la acest principiu pornim şi de la el nu putem să plecăm.” - spune oaspetele ediţiei de astăzi, vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov.





Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Valentina Ursu.
----------------------------------------------------
Primele negocieri oficiale pe tema conflictului transnistrean după o pauză de aproape șase ani au fost reluate la Vilnius. Discuţiile de două zile de la sfârşitul lui noiembrie şi începutul lui decembrie s-au încheiat cu înțelegerea participanților de a se întâlni din nou, în luna februarie, în Irlanda. Vorbind în numele președinției OSCE, ministrul lituanian de externe, Audronis Azubalis, a spus că discuțiile despre „principiile și procedurile de negociere” au pus „baze solide” pentru obținerea „progreselor tangibile” în viitor. Emisarul lituanian pentru rezolvarea conflictelor, Giedrius Cekuolis, a spus, citat de AFP, că discuțiile între delegațiile de la Chișinău și Tiraspol au fost „destul de tensionate și aprinse”, dar că întâlnirea per ansamblu a fost constructivă.

În ajunul reuniunii, Giedrius Cekuolis, a avertizat împotriva așteptărilor exagerate, spunând că probleme cum este cea transnistreană se soluționează „milimetru cu milimetru”. Dar oficialitatea de la Vilnius a mai spus că însăși reluarea discuțiilor oficiale suspendate în urmă cu aproape şase ani este o dovadă de „voință politică” din partea Chișinăului și a Tiraspolului. Un avertisment similar a venit din partea ambasadorului Philip Remler, şeful misiunii OSCE din Moldova, care a spus că nimeni nu trebuie să se aştepte la „miracole” de la reuniunea de două zile din capitala Lituaniei.

Pe 4 decembrie au avut loc alegeri în Duma de stat a Rusiei. Scrutinul a fost organizat şi în regiunea transnistreană, în ciuda protestelor Chişinăului. Republica Moldova a numit „regretabilă” decizia Moscovei de a deschide secții de votare în Transnistria, după ce anterior ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la Chişinău că țara sa dorește ca toți rușii să poată participa la alegeri, oriunde s-ar afla, în condițiile respectării suveranității țărilor respective. În Transnistria au fost deschise peste 20 de secţii de votare pentru 140 de mii de cetăţeni ruşi cu drept de vot din regiune. Ei au fost îndemnaţi să participe la alegeri şi de ambasadorul Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin, care a spus în ajun că votul lor trebuie să fie unul „cu greutate”. Presa rusă a scris că Moscova nu a deschis nicăieri în afara Rusiei un număr atât de mare de secţii de vot ca în nerecunoscuta republică transnistreană. La alegerile parlamentare ruse din 2007, în total Republica Moldova au votat mai puţin de 48 de mii de alegători, dintre care 90 la sută din regiunea transnistreană.

Şi tot ambasadorul Rusiei la Chișinău, Valeri Kuzmin, a declarat săptămâna trecută într-o emisiune televizată la ProTV că Republica Moldova ar avea șanse să primească gaze rusești mai ieftine, dacă ar manifesta dorința să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus. Kuzmin a mai spus că la apropiatele alegeri prezidențiale din Transnistria este dreptul locuitorilor regiunii să decidă cine îi va conduce mai departe. Kuzmin a repetat însă criticile Moscovei la adresa actualului lider, Igor Smirnov şi familiei sale, legate de modificarea arbitrară a constituției regiunii și de fraudarea ajutoarelor financiare rusești, acuzaţii respinse categoric la Tiraspol.

Rusia şi-a activat sistemul radar din enclava Kaliningrad, situată la graniţa cu Uniunea Europeană ca răspuns la planurile americane de a instala un sistem defensiv în Europa, între altele în România. Preşedintele rus, Dimitri Medvedev a declarat că Moscova nu se mai mulţumeşte cu simple asigurări verbale că scutul american antirachetă nu este îndreptat şi împotriva Rusiei. Cu această ocazie, la Tiraspol, Igor Smirnov a repetat că este dispus să găzduiască în Transnistria o prezenţă cât mai mare a trupelor militare ruseşti şi orice tip de armament pe care Rusia îl va considera necesar. „Noi am rugat Rusia să-şi menţină prezenţa militară în republică pe vecie”, a spus Igor Smirnov.

Uniunea Europeană a decis să înceapă negocierile cu Republica Moldova privind încheierea acordului de liber schimb. Potrivit Moldpres, informaţia a fost furnizată de Comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht, într-o convorbire telefonică cu premierul Vlad Filat. Cei doi au decis ca prima rundă de negocieri să se desfăşoare la Chişinău în luna ianuarie.

Ambasada României de la Chişinău a anunţat aprobarea finanţării de către Uniunea Europeană a unor proiecte în valoare de 57 de milioane de euro, în cadrul „Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova - Ucraina 2007 - 2013”. Între proiectele aprobate se află conducta de gaz Iaşi – Ungheni, studiul de fezabilitate pentru interconectarea sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Sistemul Continental European de Energie.

Guvernul Moldovei a salutat decizia Ucrainei de a simplifica intrarea moldovenilor pe teritoriul țării vecine. Într-o declarație de presă dată după ce Kievul a anunțat că moldovenii nu vor mai trebui să prezinte garanții financiare la intrarea în Ucraina, guvernul de la Chișinău spune că „acest pas va contribui la evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale”.

La Chişinău, Parlamentul a decis ca noile alegeri pentru funcţia de şef al statului să aibă loc pe 16 decembrie. Prima tentativă, din 18 noiembrie, a eşuat pentru că nu s-a prezentat nici un candidat. Liderul democrat Marian Lupu a declarat cu această ocazie că-şi va depune candidatura pentru votul din decembrie, dar a recunoscut că următoarea tentativă de a-l alege pe şeful statului ar putea eşua şi ea din lipsă de cvorum.

Mii de oameni au ieşit la proteste săptămâna trecută în regiunea separatistă a Georgiei Osetia de Sud, unde primele alegeri prezidenţiale, după recunoaşterea independenţei acesteia de către Rusia, au fost anulate. Scrutinul a fost aparent câştigat de candidatul opoziţiei Alla Djioeva, care l-a întrecut cu un scor detaşat pe candidatul sprijinit de Moscova, Anatoli Bibilov. Curtea supremă de justiţie de la Ţhinvali a anulat rezultatele scrutinului invocând motivul unor fraude. În aceeaşi zi, parlamentul a stabilit noi alegeri pentru luna martie, dar a interzis participarea candidatului opoziţiei. Alla Djioeva a declarat însă că este câștigătoarea legitimă a alegerilor și că planifică să formeze un nou guvern. Protestele de la Ţhinvali au continuat în ciuda încercărilor Moscovei de a media conflictul.
--------------------------------------------------------

Aşadar, la Vilnius au avut loc primele negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean după o întrerupere de aproape şase ani. Delegația moldoveană la întâlnirea de două zile în format 5 + 2 a fost condusă de vicepremierul Eugen Carpov, care i-a acordat un interviu telefonic Valentinei Ursu:

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Europa Liberă: Am văzut o declaraţie, pe care o făcea în numele Preşedinţiei OSCE, Ažubalis. El spunea că, chipurile, s-ar fi făcut câţiva milimetri de aur pe parcursul acestei runde de negocieri. Ce ar însemna „milimetri de aur”?

Eugen Carpov: „Milimetrii respectivi probabil reprezintă în principiu faptul că ieri practic a fost reluat procesul de negocieri. Decizia de reluare a fost adoptată la Moscova în luna septembrie, dar negocierile de facto au început ieri şi au continuat pe parcursul zilei de astăzi. Probabil simplul fapt al acestei reluări a acestor negocieri reprezintă milimetrii de aur. Dar pe lângă simplul fapt al reluării negocierilor, aş menţiona că au fost obţinute şi alte decizii importante. În primul rând a fost reconfirmat formatul 5+2 în care vor fi purtate toate negocierile oficiale asupra negocierii conflictului transnistrean. Nu vor exista alte formate decât 5+2. Ne-am concentrat în continuare asupra discuţiilor asupra documentelor numit „Principii şi reglementări ale procesului de negocieri”. Am parcurs o bună parte a acestui document, am convenit asupra mai multor articole, dar spre regret, din lipsă de timp nu s-a reuşit să finalizăm acest document şi lucrările vor fi continuate la reuniunea viitoare, care a fost planificată pentru februarie 2012 şi am primit invitaţia din partea reprezentantului special desemnat de Guvernul Irlandei, ca această primă rundă de negocieri din anul viitor să aibă loc în Irlanda.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, pentru că mulţi aduc în discuţie memorandumul Kozak, despre care se spune că nu a fost o variantă buna, una fericită de soluţionare a conflictului transnistrean. Dar pentru că există părerile unor experţi care consideră că oricare nou acord între Chişinău şi Tiraspol se va baza în mare parte pe acel memorandum Kozak. Dumneavoastră ce ne puteţi spune?

Eugen Carpov: „Memorandumul Kozak a avut o istorie de pregătire a acestui document totalmente diferită de principiile pe care noi le discutăm astăzi. În primul rând acel document a fost negociat şi pregătit în cadrul unor discuţii directe între Chişinău, Tiraspol şi Moscova. Astăzi nu mai acceptăm, după cum am mai menţionat, discuţii care ar fi separate de formatul de negocieri de formatul 5+2. Orice soluţie, care ar fi identificată pentru reglementarea conflictului trebuie să fie aprobată în primul rând de Guvernul Republicii Moldova, să fie aprobată şi de partenerii internaţionali, care participă în procesul de negocieri. În primul rând de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi alţi actori internaţionali.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperanţi au fost în aceste două zile partenerii de discuţie de la Tiraspol şi Moscova?

Eugen Carpov: „Nu pot să spun că suntem cooperanţi cu partenerii noştri de la Tiraspol, pentru că deocamdată ne aflăm pe poziţii suficient de diferite. Dar vreau să menţionez o bună cooperare cu partenerii noştri internaţionali. Acest fapt serveşte drept bază pentru viitoarele noastre discuţii.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce măsuri întreprindeţi pentru păstrarea unităţii şi integrităţii ţării?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Avem un mandat ca echipă de negociere. Avem un mandat, care se bazează pe documentele aprobate în cadrul Republicii Moldova – în primul rând Constituţia şi legislaţia de care vom ţine cont în primul rând. Nu îmi voi permite să depăşesc cu nici un milimetru, chiar dacă cu asemenea noţiuni se discută în cadrul reglementării conflictului transnistrean, cadrul juridic pe care îl avem pe plan naţional şi care stabileşte exact care sunt direcţiile de reglementare a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Şi care ar fi aceste direcţii, de la care nu puteţi să mergeţi într-o parte sau în alta, sau să cedaţi?

Eugen Carpov: „Suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional la data de 1 ianuarie 1990. Din acest principiu rezultă că unicul obiect al negocierilor noastre pe care o să le purtăm în cadrul 5+2 poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova. De la acest principiu pornim şi de la el nu putem să plecăm.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că următoarea rundă de negocieri ar putea să aibă loc la începutul anului viitor. Rezultatul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din Transnistria ar putea să influenţeze asupra procesului de negocieri?

Eugen Carpov: „Nu, din punct de vedere al calendarului întâlnirilor noastre nici un proces intern din Republica Moldova nu trebuie să pericliteze acest calendar. Noi am stabilit întâlnirea pentru februarie şi trebuie s-o avem indiferent de evoluţii. Dacă vă referiţi nemijlocit la aşa-zisele alegeri din regiunea transnistreană, păi poziţia este cunoscută. Cu atât mai mult aceste evoluţii nu sunt recunoscute de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova şi ele nici atât nu ar putea să influenţeze procesul de negocieri.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce aşteptaţi de la ministeriala OSCE? Ce aşteaptă Chişinăul?

Eugen Carpov: „Reuniunea miniştrilor de Externe a OSCE, care va avea loc la Vilnius nu este direct legată de procesul nostru de negocieri. Este o coincidenţă de perioadă. Dacă vorbim despre reuniunea OSCE, atunci în cadrul acestei reuniuni se vor examina problemele tradiţionale, care există în raport cu Republica Moldova şi aceste probleme vreau să vă spun că depăşesc cadrul reglementării conflictului transnistrean. Pentru că există şi o componentă militară care se discută acolo, adică prezenţa trupelor străine, ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova şi angajamentele de retragere a acestor trupe de pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, practic se va discuta problematica militară şi reglementarea conflictului, dacă vă referiţi la Republica Moldova. Evident că agenda reuniunii ministeriale conţine cu mult mai multe probleme, care ţine de întreg continentul european şi nu numai.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar dacă ne amintim acum 13 ani tot în cadrul unei reuniuni OSCE, la summitul de la Istanbul Rusia îşi asumase angajamentul să-şi retragă armata şi muniţiile din stânga Nistrului, lucru care nu a fost onorat până la capăt. Şi de câţiva ani nu se mai retrag.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „De câţiva ani buni nu se mai retrag trupele şi muniţiile Federaţiei Ruse, dar eu vreau să vă spun că acest element care denotă că Federaţie Rusă nu-şi respectă angajamentele pe plan internaţional nu este lăsat fără atenţie de către comunitatea internaţională. Şi din punctul acesta de vedere Moldova nu este singură care pune problema retragerii. Evident că avem şi sprijinul partenerilor internaţionali şi se depun eforturi ca orice angajamente asumate de către partenerii noştri internaţionali să fie implementat.”

Europa Liberă: Va fi reactualizat acest subiect?

Eugen Carpov: „Problema este pe agendă şi se pregăteşte o declaraţie pe Republica Moldova. Dar vreau să vă spun că deja de opt ani de zile aceste declaraţii nu au putut fi adoptate şi este lucru cunoscut. Anume pentru că există divergenţe între Federaţia Rusă în mod special şi Republica Moldova, Georgia şi alte state pe problematica militară, din acest punct de vedere. Urmează să vedem cum vor evolua discuţiile pe parcursul anului curent. Eu sper foarte mult că pe problematica transnistreană putem găsi un compromis şi putem adopta o decizie care să reflecte progresele obţinute pe parcursul acestui an şi principiile de bază ale reglementării conflictului de pe Nistru şi care sunt exact acelea pe care le-am spus mai devreme – suveranitatea, integritatea teritorială şi statutul juridic special pentru regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

-----------------------------------------------------------------

Cum aţi auzit şi la ştiri, duminică 4 decembrie în Federaţia Rusă au avut loc alegeri parlamentare. Secţii de vot au fost deschise şi în Republica Moldova. Una la ambasada rusă de la Chişinău, şi două urne mobile au fost la Bălţi şi Comrat. În ciuda protestelor Chişinăului, în regiunea transnistreană au fost deschise peste 20 de secţii de vot, cele mai multe, 11 la număr, la Tiraspol. Europa Liberă a încercat să afle în ajun dacă locuitorii regiunii transnistrene cu cetăţenie rusă vor merge la alegeri şi ce schimbări aşteaptă de la acest scrutin?

„Sperăm că va fi mai bine, dacă votăm cu Edinaia Rossia, vom beneficia şi noi probabil de programele ruseşti de asistenţă socială”.

„Toată familia mea are cetăţenie rusă. E de datoria noastră să votăm. Cine ştie, poate că votul meu va fi decisiv. Votez pentru tizul meu, Medvedev, pentru Putin şi partidul lor Edinaia Rossia.”

„Sigur, îi doresc Rusiei să fie mare şi puternică. Dar nici Ucraina să nu ne uite, iar Rusia să ţină bine minte de unde-şi trage rădăcinile.”

„Suntem o republică nerecunoscută. Însă chiar dacă suntem ajutaţi şi sprijiniţi de Rusia, noi încă nu suntem luaţi în serios, nu suntem percepuţi ca o republică. Probabil, urmează să cucerim această încredere.”

„Sunt cetăţean al Rusiei. Am părerea mea, votez cu Edinaia Rossia. Pe noi nimeni nu ne poate ajuta, în afară de Rusia. Pentru că toţi sunt săraci, iar Rusia-i mai bogată şi mai puternică.”

„Uniţi suntem mai puternici. De aceea, sperăm că Rusia va continua să ne ajute, inclusiv financiar, să fim mai aproape.”

„Toţi cetăţenii ruşi trebuie să voteze. Putin va fi preşedinte, Medvedev prim-ministru, iar Rusia va investi la noi în întreprinderi.”

„Sunt cetăţean al Rusiei şi voi merge să votez. Aştept ca toate să se schimbe spre bine.”

„Trebuie toţi să ne facem datoria faţă de prima sau a doua patrie. Voi merge să votez pentru Edinaia Rossia.”

„Voi merge să votez, neapărat, pentru partidul care cred că merită să reprezinte Rusia şi atât.”


Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG