Linkuri accesibilitate

Un program al UE de sprijinire a sectoarelor culturale și creative între 2014-2020.





Intr-un moment de incertitudine crescîndă asupra viitorului financiar al zonei euro și a situației financiare în general a tuturor celor 27 de state ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a dat publicității la Bruxelles un program ambițios de sprijinire „a sectoarelor culturale și creative din Europa” începînd din 2014 pînă în 2020.

Intitulat „Europa creativă”, inițiativa a fost motivată de Androulla Vassiliou, comisarul european responsabil cu învățămîntul, cultura, multilingvism și tineret, cu afirmația: „Sectoarele culturale și creative oferă un mare potențial pentru a mări numărul locurilor de muncă și creșterea în Europa. Fondurile Uniunii Europene ajută în același timp mii de artiști și profesioniști din cultură să ajungă la noi audiențe, iar fără acest sprijin le-ar fi dificil sau chiar imposibil să pătrundă pe noi piețe.”

Bugetul programului „Europa creativă”, propus spre aprobare partenerilor europeni, se ridică la 1,8 miliarde de euro, din care ceva mai mult de 900 de milioane ar urma să fie alocate susținerii cinematografiei și sectorului audiovizual, iar restul de aproape 500 de milioane celorlalte sectoare ale culturii. Comisia a propus, de asemenea, alocarea a 210 milioane de euro pentru o nouă formă de garanție financiară, menită să permită unor mici operatori să acceadă la împrumuturi bancare ce ar însuma pînă un miliard de euro. Alte 60 de milioane sînt propuse pentru susținerea politicii de cooperare și proiectare a unor abordări inovative în clădirea de audiențe și modele noi de afaceri.

Unul din afișele publicitare ale programului „Europa creativă”

Unul din afișele publicitare ale programului „Europa creativă”

Planul este, neîndoielnic, generos, și implică o creștere cu 37% a nivelelor actuale de finanțare culturală. Pe de altă parte, programul arată oarecum dezechilibrat, dată fiind prioritatea masivă acordată filmului și cinematografiei, în detrimentul celorlalte domenii ale culturii.

Anunțul făcut în urmă cu o săptămînă numește printre obiectivele sale susținerea a 300 000 de artiști pentru a le promova creația dincole de frontierele țărilor lor de origine, de sprijinirea distribuției în exteriorul Europei a peste 1000 de filme, de ajutorarea a cel puțin 2500 de săli de cinematograf de pe continent, în care ar urma ca peste jumătate din filmele proiectate să fie producții europene.

Programul ar fi menit și să sprijine traducerile a peste 5,500 de cărți și alte publicații literare și să permită organizarea unor cursuri de prefecționare pentru mii de agenți profesioniști în scopul creșterii capacității lor de a coopera pe plan internațional.

Mult mediatizate planurile Comisiei Europene par să lase pe dinafară o serie de domenii culturale afectate sensibil de criză, cel muzical de exemplu, sau, cum era relevat publicului cu o zi în urmă, cel al protecției monumentelor și în general a patrimoniului cultural și istoric.

Marți, vicepreședintele Comisiei Europene anunța organizarea unei consultări publice în vederea găsirii modalităților eficiente de a preveni traficul ilegal cu bunuri culturale care, spunea Antonio Tajani, „a devenit o problemă majoră, ce depășește cu mult dimensiunea economică, pentru a afecta însuși nucleul identității noastre culturale.” Nu este clar ce fel de paradă la fenomen este capabil să facă Bruxelles-ul.

Deocamdată, vicepreședinta Comisiei, Neelie Kroes, responsabilă cu crearea bibliotecii online Europeana, se felicita, anunțînd că sistemul va înregistra 30 de milioane de obiecte cu semnificație culturală, pînă în 2015. Și tot ea declara: „Fără digitalizare, moștenirea noastră culturală - artefactele bibiotecilor, muzeelor, galeriilor și arhivelor din Europa - este asemenea aurului zăcînd undeva într-un safe. Trebuie să le dăm oamenilor cheia pentru a pătrunde la el.”

Comisia Europeană pare să se pregătească, în principiu, să depună eforturi suplimentare pentru acest domeniu uitat al „Europei creative” dar atrage atenția, concomitent, că prima responsabilitate pentru salvgardarea tezaurelor culturale ale Europei revine statelor membre.

Un mesaj transmis, dar dificil de spus, în ce măsură recepționat în capitale ca Bucureștiul, unde singurul institut specializat în conservarea memoriei culturale, arhivare și digitalizare - CIMEC -, o instituție ce și-a creat, pe lîngă realizările semnificative din ultimele două decenii, importante legături internaționale, a fost practic adus la sapă de lemn de Ministerul culturii, printr-o neinspirată și nefericită măsură birocratică de comasare.

Moldova, care aspiră la Uniunea Europeană, este departe de a avea o situație mai bună, așa cum o dădea de înțeles, în mai multe interviuri cu Radio Europa Liberă, Ion Ștefăniță, Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor Istorice.
XS
SM
MD
LG