Centrul de Analiză şi prevenire a corupţiei este de părere că proiectul de lege, aflat deja în parlament, menit să reducă marea corupţie, dar şi corupţia în rîndul funcţionarilor publici, nu va fi eficient pentru că nu oferă protecţie celor care denunţă astfel de acte. Proiectul de lege a fost elaborat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Mai multe de la Alla Ceapai:
Cît de predispuşi sunteţi să denunţaţi colegul de serviciu dacă îl surprindeţi că ia sau dă mită este întrebarea pe care am adresat-o chişinăuienilor întîlniţi ocazional în stradă:
„Din invidie sau dacă se conduce după nişte principii că nu ia mită, că el este corect, că este echitabil poate să-l pîrască.”
„La Departamentul de corupţie unde te adresezi ei singuri ar trebui să fie mai stricţi. Ai venit şi ai pîrît colegul, dar el în urmă se duce şi dă mită şi i se spune cine a spus şi după asta apar probleme.”
„Întotdeauna există un risc să pierzi serviciu.”
„Să pierd lucru nu am frică, decît cea ca să dăuneze familie.”
Frica de consecinţele denunţării este ceea ce-i face pe moldovenii să tacă atunci cînd colegii lor comit acte de corupţie, spune preşedintele Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan:
„În general oamenii noştri sunt gată să denunţe, dar vor măsuri de protecţie, pentru deseori oamenii au informaţii dar ei nu vor să colaboreze pe motiv că nu au nici o siguranţă şi acest lucru l-am simţit din plin în cadrul liniei fierbinţi anti corupţie.”
Deşi proiectul de lege menit să reducă gradul de corupţie, în special în rîndul funcţionarilor publici, prevede anumite garanţii pentru denunţători, cum ar fi prezumţia bunei credinţe, protecţia datelor cu caracter personal şi o eventuală schimbare a funcţiei, acestea nu sunt de ajuns, în opinia expertei de la Centru de analiză şi prevenire a corupţiei Mariana Calughin:
„Prezumţia bunei credinţe pînă la proba contrarie, ce înseamnă de fapt asta, că persoanei i se poate intenta un dosar penal pentru denunţare calomnioasă sau falsă. Sau transferul în altă funcţie fără a fi stabilit expres cum se va proceda atunci cînd transferul într-o altă funcţie va fi imposibil. Aceste măsuri chiar sunt descurajante pentru cei care pot şi au intenţia să informeze asupra actelor de corupţie. Această protecţie nu este pe măsură să le acopere riscurile cărora se supun.”
Cum ar putea fi încurajate persoanele, inclusiv funcţionarii publici să denunţe actele de corupţie, am întrebat-o pe experta Mariana Calughin:
„Aceste persoane să cadă sub incidenţa legii privind protecţia martorilor şi eventual să poată să se folosească de măsuri de protejare, cum ar fi eventualul schimb al domiciliului, protecţia domiciliului, supravegherea video, audio, schimbarea identităţii.”
Mariana Calughin spune că deşi aceste recomandări au fost înaintate Parlamentului, rămîne la discreţia legiuitorilor să decidă cum vor proteja persoanele care vor denunţa actele de corupţie.
