Linkuri accesibilitate

„Există mai multe evoluţii care şubrezesc finanţele publice. Cel puţin veniturile vor fi în scădere.”


Iurie Gotişan: „Autorităţile s-au cam grăbit atunci când au luat în calcul o creştere economică de 4,5 la sută la fundamentarea bugetului, inclusiv. Este o cifră optimistă şi destul de ambiţioasă, mai ales în aceste vremuri grele pentru economia regională şi cea europeană, dar şi pentru cea din Republica Moldova. Actualmente mai toţi se feresc să facă nişte predicţii pe cifre fixe. Or, creşterea comerţului extern urmare a căruia a beneficiat bugetul nu este la fel de dinamică, cel puţin ca prognoză, ca şi în anii precedenţi, din care s-au adunat veniturile nefiscale, in particular de la vamă. Însă chiar şi aşa încasările de la vamă rămân încă destul de consistente, depăşind nivelul de 60 la sută din total venituri. În plus situaţia din agricultură nu este deloc bună. Multe culturi prognozate au fost deja compromise, nefiscalizarea din acest sector este încă destul de mare. Bine, până la urmă, contribuţia sectorului agricol la creşterea economică este mică şi foarte neînsemnată la buget, totuşi astea şi multe alte scenarii luate la un loc şubrezesc finanţele publice, adică veniturile cel puţin vor fi în scădere.”





Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, spunea că şi anul viitor, dar şi următorii trei-cinci ani Moldova e sortită să aibă un buget de austeritate. Cât de social este bugetul, aşa după cum se declară?

Iurie Gotişan: „Ţin să-i dau dreptate ministrului, din simplul motiv că aşa este construit sistemul economic, cât şi cel social. Este adevărat că peste 40 la sută din cheltuielile bugetului de stat şi peste 70 la sută a celui public naţional cu componentele sale, adică bugetul Casei naţionale de asigurări sociale şi bugetul Companiei de asigurări în sănătate, reprezintă cheltuieli cu caracter social. Însă este un fapt care denotă că avem o populaţie întreţinută şi asistată social. Pe de o parte, nu este deloc rău că Guvernul aparent are grijă de cetăţenii săi, însă ponderea acestor cheltuieli pe cap de locuitor este infimă, lucru care rezidă în capacitatea sistemului economic naţional de producere de a genera într-un final venituri la buget. De unde însă să avem salarii, pensii sau alte venituri sociale mai mari, dacă în acelaşi timp evaziunea fiscală la noi este enormă, peste 10 la sută din Produsul Intern Brut, sau peste opt miliarde de lei. Este şi aici o problemă de mentalitate, când o bună parte încearcă să evite prin orice mijloace defalcările la buget, când vine vorba de majorarea de taxe şi impozite, de altfel care s-au operat şi în bugetul pentru anul 2012. Dacă am reuşi să combatem cu mai multă eficacitate evaziunea fiscală, am obţine resurse suplimentare, ce ar putea fi folosite pentru utilizări cu efecte de antrenare în economie şi bineînţeles pentru domeniul social, care solicită încă mulţi bani.”

Europa Liberă: Pe de o parte, dacă e tot să-l citez pe ministrul Finanţelor Negruţă, el zice că în anul viitor bugetarii vor beneficia de majorări de salarii. Dar concomitent lanţul scumpirilor va continua. Poliţa de asigurare medicală va fi mai scumpă, chiar şi dacă nesemnificativ, doar 20 de lei, dar pentru o bună parte din cetăţenii pauperizaţi aceşti 20 de lei înseamnă ceva.

Iurie Gotişan: „Pe această dimensiune chiar există mari probleme şi asta din mai multe motive. Inclusiv din cauza deficienţelor de încasări bugetare, pe care le-am menţionat mai sus. La noi exista încă multă risipă şi de multe ori banii destinaţi pentru îmbunătăţirea serviciilor, inclusiv medicale, iau o altă direcţie. Spre exemplu, spitalele recuperează sub 20 la sută din ceea ce le este acordat, asta chiar tot statistica o spune. Acoperirea joasă cu asigurări medicale obligatorii şi ponderea scăzută a persoanelor care contribuie direct la acest sistem a făcut ca preţul poliţei de asigurare în medicină să crească. Spre exemplu, unele date ale Ministerului Sănătăţii indică că peste 30 la sută din populaţia Moldovei rămâne neasigurată. Iar dintre persoanele asigurate, doar 35 la sută contribuie în mod direct, pe când celelalte reprezintă anume categorii de persoane asigurate de Guvern, pentru care transferurile din bugetul de stat sunt mult mai mici decât costul poliţei de asigurare sau contribuţia procentuală medie plătită de angajaţi şi angajatori. Astfel, se creează o povară excesivă şi un raport inechitabil între cei care contribuie şi nu contribuie la finanţarea sistemului. Or, aceste condiţii obligă la consolidare fiscală, care într-un final reclamă o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor de natură socială. Din această perspectivă trebuie să fie judecate reforma sistemului de salarizare de la noi în sectorul public şi a sistemului de pensii, despre care mult s-a vorbit în ultimii ani, dar prea puţin s-a făcut.”
XS
SM
MD
LG