Linkuri accesibilitate

Presa din Moldova nu ezită să exploreze istorii şocante sau lacrimogene şi mai puţin se apleacă să dezbată temeinic problemele grupurilor defavorizate.


Bunele intenţii ale călătorului nu garantează şi direcţia potrivită, ba dimpotrivă, spune un dicton care se potriveşte de minune la situaţia descrisă întrun recent studiu privind modul în care televiziunile din Republica Moldova mediatizează grupurile de populaţie mai mult sau mai puţin discriminate. Presa din Moldova, mai cu seamă cea vizuală, nu ezită să exploreze istorii şocante sau lacrimogene în care sunt implicate persoane cu dizabilităţi, HIV pozitive, homosexuale sau cele de etnie romă şi mai puţin se apleacă să dezbată temeinic problemele cu care se confruntă aceste grupuri defavorizate.





Aceasta ar fi concluzia sintetică pe care o sugerează cercetarea realizată la solicitarea Fundaţiei Soros-Moldova. Autoarea studiului, Ludmila Malcoci, doctor habilitat în sociologie, susţine că televiziunile promovează imaginea stereotipică a grupurilor de persoane defavorizate, prezentându-le drept bolnave, neputincioase, incapabile să muncească, care au nevoie de susţinerea permanentă a statului:

Ludmila Malcoci

Ludmila Malcoci

„Posturile de televiziune au continuat să susţină stereotipul că persoanele cu dizabilităţi sunt persoane bolnave care nu pot avea un nivel înalt al calităţii vieţii şi care necesită îngrijire şi suport continuu din partea statului. Realitatea însă este alta: nivelul redus al calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi este provocat de barierele sociale şi de mediul nepregătit pentru implementarea în practică a principiului egalităţii şanselor”.

Frecvenţa subiectelor despre alte categorii de populaţie, cum ar fi romii sau persoanele HIV pozitive este destul de redusă, afirmă cercetătoarea:

„Despre persoanele HIV pozitive ca şi despre persoanele cu dizabilităţi se vorbeşte accidental, doar în timpul decadei persoanelor HIV pozitive”.

Organizaţiile homosexualilor, bunăoară, nemulţumite de faptul că jurnaliştii de multe ori îi asociază pe homosexuali cu criminalii sau pedofilii, dar şi pentru că materialele despre homosexuali provoacă multe comentarii care incită la ură şi discriminare, au iniţiat câteva procese de judecată împotriva instituţiilor media şi portalurilor web. Iată ce spune Angela Frolov de la Asociaţia „Gender-Doc-M”:

Angela Frolov

Angela Frolov

„Dacă deschideţi orice reportaj despre homosexualitate sau dacă este vreo tangenţă cu homosexualitatea, imediat vin comentarii foarte negative. Homosexualitatea a fost pusă în rând cu pedofilia şi traficul de copii. Noi am sesizat instituţiile media şi am scris că nu este aşa, deşi nu era vorba despre sexualitate, era vorba de pedofilie. Am pregătit cererea şi vom merge în judecată.”

Şi organizaţiile romilor sunt dispuse să-şi apere drepturile în judecată, pentru că, spun ei, presa de multe ori menţionează etnia atunci când vorbeşte despre delicvenţi şi criminali. Acest tratament conduce la crearea unei imagini negative în societate despre etnia romă, spune Diana Bordian de la Consiliul Naţional al Romilor:

Diana Bordian

Diana Bordian

„În 12 octombrie am depus o sesizare la Consiliul Coordonator al Audiovizualului referitor la câteva articole din presa scrisă şi la un reportaj de la o televiziune în care se menţiona etnia unor criminali, adică se accentua faptul că hoţul este rom, anume, ceea ce accentuează partea negativă a romilor. De fapt, poziţia noastră este că criminalitatea nu are etnie ea trebuie pedepsită conform legii, care este egală pentru toţi”.

Reprezentanţii instituţiilor de autoreglementare în mass-media recunosc existenţa problemei, însă spun că legislaţia Republicii Moldova nu reglementează modul în care pot fi tratate subiectele privind discriminarea. Totuşi există normele deontologice şi mai multe recomandări ale forurilor internaţionale pe care jurnaliştii ar trebui să le cunoască şi să le respecte, spune membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului Dinu Ciocan. El susține că organizaţia pe care o reprezintă poate sancționa posturile de televiziune, însă, deocamdată, nu au parvenit plângeri de la consumatorii de media legate de discriminare:

„Majoritatea televiziunilor sunt private şi ele concep în primul rând televiziunea ca pe un business, pentru că ei ştiu că trebuie să vină bani. Ca să ridice audienţa unei emisiuni de ştiri, neapărat trebuie să conţină nişte reportaje sau elemente şocante, cu violenţă. Sesizările din partea consumatorilor de media sunt foarte puţine. Deci, practic, se întâmplă nişte evenimente care nu deranjează consumatorii de programe”.

O altă cale de soluţionare a problemelor privind tratamentul neadecvat pe care îl aplică media unor grupuri defavorizate ar fi şi sesizarea Consiliului de Presă, organizaţie care poate să facă anumite recomandări jurnaliştilor.

Săptămâna trecută, o judecătorie din Chişinău a dat, în premieră, câştig de cauză, unui cetăţean care s-a plâns pe comentariile incitante la ură şi discriminare la adresa sa de pe forumul unui portal de ştiri. Acest caz, spun apărătorii drepturilor omului, va forma un precedent şi va impune mai multă responsabilitate din partea jurnaliştilor, dar şi a consumatorilor de media, care trebuie să ţină cont de principiul că libertăţile fiecărui individ se termină acolo unde încep drepturile altei persoane.
XS
SM
MD
LG