Linkuri accesibilitate

Dreptul la libera exprimare nu trebuie să îngrădească alte drepturi ale cetăţenilor.



Jurnalistul Oleg Brega, animatorul portalului alternativ Curaj.tv, a câștigat în prima instanță un proces împotriva incitării la ură față de minoritățile sexuale. O altă instituție media online, site-ul Privesc.eu, a fost condamnată pentru publicarea unor asemenea îndemnuri lansate de utilizatori într-o dezbatere necenzurată. Procesul a provocat discuții mai largi pe tema a ceea ce se poate scrie și ce nu în comentariile de pe internet. Relatează Lucia Diaconu.




Litigiul a început după ce, într-o transmisiune în direct de acum mai bine de jumătate de an, pe site-ul Privesc.eu unul din utilizatori a postat comentarii pe care Oleg Brega le-a considerat ofensatoare la adresa sa şi incitatoare la discriminare.

Din punctul de vedere al jurnalistului, încheierea judecătorească prin care privesc.eu este obligat să plătească acum despăgubiri morale de 5000 de lei ar demonstra fără echivoc că responsabili pentru acestea sînt cei care administrează platforme Internet.

„Odată ce site-ul oferă servicii de chat în direct pe pagina sa de internet sînteţi obligaţi să moderaţi discuţia”, spune activistul într-o cerere prealabilă adresată fondatorului site-ului Privesc.eu.

„Atunci cînd dai în judecată, trebuie să dai omul, nu platforma care asigură comunicarea”, consideră fondatorul site-ului, Vitalie Eşanu, susţinut de mai mulţi bloggeri care califică decizia judecătorilor drept atac la libertatea de exprimare pe internet.

Poate să apară orice pe chat-uri şi forumurile de internet, sau ar fi nevoie totuşi de un filtru, aşa încît dreptul la libera exprimare să nu îngrădească alte drepturi ale cetăţenilor?

Dumitru Ciorici, cofondatorul portalului de ştiri Unimedia, optează pentru trierea comentariilor: „Noi încercăm să fim destul de duri, să moderăm comentariile care nu se înscriu în regulamentul nostru. Nouă ne pasă foarte mult şi de imaginea noastră, contează pentru noi şi să încercăm să educăm utilizatorul. Pentru că pînă la urmă oamenii atunci cînd discută pe site şi pe internet trebuie să atace ideea, nu persoana. Din păcate, în mediul online din Republica Moldova de foarte multe ori se întîmplă că anume persoana este atacată şi nu ideea pe care aceasta o promovează.”

Autoreglementarea ar putea fi acel mijloc de aur care îi poate feri pe administratorii de site-uri de procese în justiţie, fără ca libertatea de exprimare să aibă de suferit, constată mai mulţi experţi.

Corina Cepoi, directoarea Şcolii de Jurnalism: „Pentru că dacă n-o să găsească administratorii de site şi proprietarii de site aceste mecanisme se va implica statul, şi atunci tot ei vor pierde. În acest caz se întîmplă o cenzură şi mai ales un efect de autocenzură. Asta ne-au spus jurnaliştii din Ungaria, şi au spus că ei sînt foarte atenţi ce spun şi cum spun pentru că sînt ameninţaţi de nişte penalităţi financiare enorme.”

L-am întrebat şi pe Ion Bunduchi, directorul Asociaţiei Presei Electronice, dacă libertatea de exprimare, inclusiv pe internet, este nelimitată?

„Sînt nişte limite, inclusiv în Constituţia Republicii Moldova, ca în constituţiile multor ţări: discursul de ură este interzis, că chemarea la război este interzisă etc.”

Libertatea de exprimare este bună atîta timp cît serveşte progresului şi democraţiei, a conchis directorul Asociaţiei Presei Electronice.
XS
SM
MD
LG