Linkuri accesibilitate

PDAM a fost creat pe baza fracţiunii parlamentare „Viaţa Satului”, care reunea cca. 60 de deputaţi din cei 371 cât avea până în 1994 Parlamentul.





În toamna anului 1991, Moldova avea deja mai multe partide politice înregistrate, dar nici unul dintre acestea, cu excepţia Frontului Popular, nu aveau să joace un rol cât de cât important în viaţa politică a republicii. Nu aceasta a fost şi soarta Partidului Democrat Agrar, înregistrat oficial pe 21 noiembrie 1991.

PDAM avea să devină în câţiva ani principalul partid al puterii de la Chişinău, între 1994 şi 1998. Ce factori au determinat această performanţă: liderii, ideologia sau altceva ? PDAM a fost creat pe baza fracţiunii parlamentare „Viaţa Satului”, care întrunea vreo 60 de deputaţi din cei 371 cât avea până în 1994 Parlamentul Republicii Moldova.

Cu alte cuvinte, majoritatea membrilor fondatori ai PDAM erau reprezentanţi ai nomenclaturii sovietice din teritoriu, din eşalonul doi şi trei al puterii, fără prea multă experienţă în administraţia centrală, dar care aveau numeroase pârghii ale puterii locale şi, mai ales, resurse financiare şi economice. De multe ori foşti preşedinţi de colhozuri şi sovhozuri, liderii PDAM aveau de regulă studii superioare în domeniul agricol şi nu străluceau printr-o educaţie deosebită. Erau majoritatea moldoveni, români de naţionalitate, cu o mentalitate autohtonistă, mioritică, care nu depăşea cu mult mentalitatea tradiţională a ţăranului cumpătat şi oarecum autarhic şi auto-suficient.

Prin comparaţie cu intelectualii, marea parte a cărora erau unionişti, agrarienii, cum li se spunea în epocă, erau ataşaţi ideii creării unui stat independent, iar România era privită cu marea neîncredere, chiar cu ostilitate. Visau la o Moldova Mare, până la Carpaţi, dar erau mai timizi în a cere înapoi teritoriile Basarabiei de sud de la Ucraina. În schimb, Rusia se bucura de mare cinste, aşa cum au spus-o direct în programul lor electoral de la alegerile din februarie 1994. În august 1991 însă erau mai degrabă prosovietici şi pro-ruşi decât pro-Moldova, o parte însemnată a viitorilor membri fondatori ai PDAM nefiind prezenţi în Parlament în 27 august 1991 când s-a votat declaraţia de independenţă.

Într-un interviu recent, liderul agrarienilor de atunci, Dumitru Moţpan, declara că erau comunişti cu mentalitate sovietică care au încercat să construiască capitalismul. Au promovat printre altele privatizarea averii publice şi de stat, un proces dureros, dar necesar tranziţiei de la o economie hipercentralizată la una de piaţă şi liberă. De la Moţpan ne-au rămas câteva fraze înaripate, precum ar fi „schimbare radicală de 380 de grade” şi „patria începe de la buhaiul satului”.

Printre liderii neoficiali ai PDAM pe timpuri au fost Mircea Snegur, care a cochetat ani la rând cu acesta pentru a contracara ponderea Frontului Popular. Dumitru Diacov la rândul său se va desprinde şi el de PDAM, creând viitorul Partid Democrat de azi, în 1998. Tot în acelaşi an, PDAM va dispărea din jocul politic, nereuşind să treacă pragul electoral. Alegătorii partidului au emigrat în masă spre o formaţiune tot de inspiraţie comunistă şi sovietică, dar cu lideri mai abili, cu o experienţă bogată în administraţia centrală, republicană şi, mai ales, de manipulare ideologică. Era vorba de PCRM.
XS
SM
MD
LG