Linkuri accesibilitate

20 de luni de coșmar


Ilie Cazac după eliberarea sa din închisoare la 31 octombrie

Ilie Cazac după eliberarea sa din închisoare la 31 octombrie

Un interviu cu Ilie Cazac în studioul Europei Libere de la Praga.








Ilie Cazac, tânărul de 25 de ani din Bender care a petrecut peste un an și jumătate în închisorile transnistrene, se află în aceste zile la Praga, la invitația autorităților cehe și a activiștilor cehi pentru drepturile omului. Astăzi Ilie Cazac a vizitat sediul postului nostru de radio și a stat de vorbă în studiul Europei Libere cu Oana Serafim, care l-a rugat mai întâi să rememoreze momentul arestării.

Ilie Cazac: ,,Mai ales că am fost reținut la Varnița mă gândeam poate oamenii aceștia au încurcat, poate nu pe mine. Nu simțeam nimic după mine, fiindcă știam că sunt nevinovat, nu sunt vinovat cu nimic. Dar după ce mi-au spus de ce sunt învinuit eu am fost șocat. Zic cum așa, mai este așa ceva? Ce, sunt timpurile lui Stalin, sau ce? Cum așa, un om nevinovat să-l învinuiască de așa fel de lucruri stupide. Eram șocat.



Nu pot să spun ce sentimente atunci aveam, fiindcă credeam că nu se întâmplă cu mine și credeam că este un vis care nu se termină. Asta e. Și când am fost eliberat, așa impresie am avut – coșmarul s-a terminat și toate aceste 20 de luni a fost un coșmar, a fost un vis.”

Europa Liberă: Aceste luni, pe care le-ați petrecut în detenție, înțeleg că a fost o perioadă în care ați fost împreună cu Ernest Vardanean.

Ilie Cazac:
,,Da.”

Europa Liberă: Și apoi ați rămas singur? Sau ați avut și pe altcineva cu care să mai puteți vorbi?

Ilie Cazac:
,,Patru luni am fost singur în celulă, dar liber ieșeam în colonie. Deci umblam în colonie tot timpul după ce am fost condamnat.”

Europa Liberă: Și puteați vorbi cu ceilalți care erau acolo?

Ilie Cazac:
,,Da, da. Veneau la mine băieții în ospeție, eu mă duceam la băieți în ospeție. Mi-am făcut foarte mulți prieteni acolo, la care tot așa cum și la mine au fost fabricate dosarele penale.”

Europa Liberă: Cei care sunt acolo în colonie, acum cam câți sunt? Mulți? Puțini?

Ilie Cazac:
,,În penitenciarul numărul doi undeva sunt vreo 1 150. În penitenciarul-colonie numărul unu sunt tot cam atâția. Și mai este și închisoarea numărul unu și izolator. Și mai este și colonia numărul trei, penitenciarul numărul trei unde e colonie pentru femei și cu tot cu izolator. Nu știu cum și care, dar tot cred că sunt câte vreo mie în aceste penitenciare două, sunt vreo 4 500 de deținuți, împreună cu cei care sunt pornite anchete, sunt închiși.”

Europa Liberă: Am înțeles că a fost foarte complicat o lungă perioadă de timp să aveți acces la avocat.

Ilie Cazac:
,,Eu n-am avut deloc acces la avocat, fiindcă primul meu avocat a fost neamul anchetatorului, al doilea avocat, care mama mi l-a propus, un deținut mi-a impus, care stătea cu detenție pe viață, mi-a impus să mă dezic de el. Al treilea avocat tot același deținut mi-a impus să-l iau și, când am vrut să mă dezic de avocat și să-mi apăr singur interesele mele, fără avocat, tot mama mi-a zis că sunt deținuți care colaborau cu Securitatea și mi-au impus să nu mă dezic de avocat și să rămână avocatul lor, să rămână permanent cu mine.”

Europa Liberă: Înțeleg că v-a ajutat?

Ilie Cazac:
,,Avocatul numai ce m-a ajutat – îi transmitea mamei de ce am nevoie eu, de săpun, de lucruri, de mâncare, de ce am nevoie. De aceea câte o dată îmi transmitea. Cu asta el mă ajuta. În privința asistenței juridice – deloc, absolut. Doar invers a făcut mai rău, ca să meargă investigațiile mai lung, ca să stau mai lung – doar asta a făcut. Și anchetatorul vroia ca mai repede să se termine, dar ea invers făcea să fie îndelungată. Nici ea nu știa ce să facă, era departe de procesele penale, fiindcă după cum țin minte, lucra la o bancă juristă acel avocat. Era trimisă de MGB.”

Europa Liberă: Spuneți-mi în perioada asta de a sta singur, de a avea contacte cu cei care aveau o situație similară cu Dumneavoastră, ce a fost cel mai greu?

Ilie Cazac:
,,Clar lucru că îmi era greu. Când eram cu Ernest era o situație, puteam să vorbim, puteam să ne învățăm unul de la altul câte ceva, dar cu deținuții. Da, mi-am făcut prieteni, dar ei au alte viziuni. Pot să spun că nu avem cu cine să vorbesc despre ceea ce mi-ar plăcea mie. Și clar lucru că a mai fost greu pentru că mai apăsau pe mine și autoritățile penale în multe cazuri. Spre exemplu am fost în august-la începutul lunii septembrie am fost pedepsit din cauza că am scris cerere de grațiere către «cetățeanul» Smirnov și reprezentanții penitenciarului penitenciarului au văzut în aceasta ca și când eu mi-aș bate joc de domnul Smirnov, că am cerut de la el grațiere pe numele «cetățeanului».”

Europa Liberă: Adresându-vă lui cu ,,Cetățeanul” și nu cu ,,președinte”.

Ilie Cazac:
,,Da. Prima dată m-am adresat ca «cetățean», a doua oară am scris ,,domnului Smirnov” și tot am fost pedepsit din această cauză. Și pe urmă am scris, au venit cu camerele la mine, pe data de 19 septembrie și mi-au propus să scriu pe numele președintelui. Eu am scris pe numele președintelui, dar am scris că rog să fie grațiată familia mea, fiindcă mama e invalidă. Și trebuie să am grijă de ea. Nu am scris așa cuvinte că ,,rog să fiu grațiat”. Am scris că rog să fiu grațiată familia mea. Și deci a fost un rezultat pozitiv, pe 31 am fost eliberat.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, a trebuit să recunoașteți că ați fi fost spion?

Ilie Cazac:
,,Nu, ei singuri mi-au scris în caracteristică că nu recunosc vina și că am scris… mi-au scris că nu recunosc vina. Eu singur am confirmat că nu recunosc vina în documentele celea. Și era scris, mi-a scris o caracteristică negativă și au scris și despre încălcarea ceea că mi-am bătut joc de Smirnov. Adică că am trimis acea scrisoare de grațiere prin drumuri diplomatice. Adică am trimis-o mamii, mama a trimis-o, a dat-o la Guvern, Guvernul a dat-o la OSCE și OSCE-ul a dat-o lui Iastrebceac, și Iastrebceac i-a dat-o lui Smirnov.

Smirnov când a văzut aceasta a hotărât să mă pedepsească. Eu am stat împreună cu deținuții în perioada de pe 7 septembrie, într-o celulă cu alți deținuți. Istoria mea foarte mult se aseamănă cu istoria Cehiei, că acum stau în Praga. După cum țin minte, la noi în timpurile lui Stalin deținuții, chiar și cei care mergeau ca trădare de patrie stau aparte de la ceilalți. Dar în Cehia tot așa s-a primit că stăteau cu deținuți de drept comun. Și cu asta seamănă ceva, când mi-au arătat Cehiei acest film, am văzut că foarte mult se aseamănă cu istoria mea, cum se adresau, cum stau politicii cu deținuții penali.”

Europa Liberă: Ați avut vreun moment în care să vă îndoiți de ceea ce scriați și de faptul că nu v-ați recunoscut niciodată vina?

Ilie Cazac:
,,Vina eu am fost obligat o dată să o recunosc. Asta a fost
,Vina eu am fost obligat o dată să o recunosc.

după ce am ieșit din carcer, am stat 20 de zile fără apă. Am scris o scrisoare către domnul Remler, am scris-o pe data de 8, dar m-au impus s-o semnez pe data de 22. Însă când m-am întâlnit cu domnul Remler, pe data de 18 l-am rugat să nu creadă în acele prostii, care îi vor veni. Deci am fost obligat atunci, atunci și mama era disperată. Cazul meu nu era mediatizat, s-a pus cu cort în fața ambasadei ruse.

Deci, da, erau situații disperate, dar am rugat atunci pe domnul Remler să nu creadă și sunt, am fost foarte bucuros că societatea nu a crezut în acele prostii pe care MGB-ul m-a impus să le scriu. Și înțeleg prin ce a trecut Ernest când a fost impus, fiindcă noi ambii am fost, nouă ne băgau și droguri, și multe chestii care erau insuportabile. Și îl înțeleg pe domnul Ernest că are copii. De exemplu, eu să fi avut copii, nu știu cum aș fi procedat, dar cred că aș fi procedat ca și el, ca securitatea copiilor mei. Eu n-am avut copii, de aceea eu nu am avut cam de ce să mă tem, de aceea eu am făcut tot posibilul ca să-mi rămână sufletul curat în acest moment, fiindcă așa e.”

Europa Liberă: Cu ce sentimente plecați după toate această experiență pe care ați avut-o? În viață sunteți un om tânăr.

Ilie Cazac:
,,Ce pot să iau? M-am maturizat acolo, clar lucru. Mi-am făcut prieteni, pe care trebuie să-i ajut acum, în prezent. Asta e. Numai doar că m-am maturizat. Ceva m-a ajutat închisoarea, dar mai mult mi-a luat.”

Europa Liberă: Ce ziceți că va-a luat, în afară de lunile de detenție?

Ilie Cazac:
,,Sănătatea mi-a luat. Mi-a luat, poate, asta cel mai mult contează, sănătatea mea și sănătatea mamei mele, fiindcă ea foarte mult a alergat ca să ies și datorită ei am ieșit de acolo.”

Europa Liberă: Și ce gânduri aveți mai departe?

Ilie Cazac:
,,Cred că voi activa și în drepturile omului. Trebuie să termin acum masteratul, fiindcă cu acest arest n-am avut ocazia să susțin teza de masterat. Acum trebuie să termin studiile. Și apoi mă voi gândi ce voi face mai departe.”

Europa Liberă: Nu vă mai întoarceți la slujba pe care ați avut-o?

Ilie Cazac:
,,Nu cred, dacă voi mai lucra în domeniul finanțelor, voi lucra în Chișinău, nu în Tiraspol.”

Europa Liberă: Nu mai vreți să intrați în regiunea separatistă?

Ilie Cazac:
,,De ce? Cred că voi intra, doar în ospeție. Fiindcă acolo am crescut, cred că nu mă tem de nimic. Nu cred că o să-mi facă ceva, după toate prostiile pe care le-au făcut ei, mai bine să se ferească de mine. Simt că toată energia pe care nu am cheltuit-o în timpul detenției o voi aplica acum, în prezent.”
XS
SM
MD
LG