Linkuri accesibilitate

E greu să supravieţuieşti în hăţişurile junglei, în absenţa oricăror repere morale.




Mda... E greu să supravieţuieşti într-o societate dezagregată-anarhică, în care mai toţi s-au baricadat în citadelele lor familiale. E greu să supravieţuieşti în hăţişurile junglei, în absenţa oricăror repere morale. Nu numai că nimeni nu te ajută, ci şi tot felul de rechini ai tranziţiei te pot oricînd „hăcui”, sfidînd cu nonşalanţă corectitudinea şi compasiunea şi fentînd legislaţia.

Fireşte, nu eşti chiar singur cuc, de vreme ce ai familia alături şi proverbialii cumetri. Şi totuşi nici ei nu te pot ajuta deseori. Şi oricum trebuie să găseşti TU soluţii pentru a supravieţui. Că doar n-o să te care cumetrii în spinare toată viaţa. Şi oamenii caută cu înfrigurare soluţii.

Zice-se că directorul unei întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ (sună impresionant, nu?) a fost prins în flagrant delict. Omul lua 900 de euro de la un chişinăuian, susţinînd că poate influenţa funcţionarii primăriei să legalizeze actele necesare unei construcţii individuale. Dar asta e un fapt banal. Mai curios mi s-a părut altceva. Prins de colaboratorii Centrului Anticorupţie, cinovnicul cu musca pe căciulă a încercat să-i mituiască pe aceştia, propunîndu-le 1500 de euro.

Păi, şefuleţul acela are o fantezie debordantă, e un corifeu al supravieţuirii, e foarte descurcăreţ şi perspicace! Gîndiţi-vă numai! Mai întîi omuleanul găseşte soluţia cu influenţarea altor funcţionari, pentru care încasează o sumă bunicică. Iar cînd lucrurile au luat pe neaşteptate o turnură periculoasă, omuleanul, într-o situaţie critică, a găsit imediat o altă soluţie şi anume aceea să mituiască ofiţerii anticorupţie. Da, nu a reuşit să-i corupă pe colaboratorii Centrului, dar, pesemne, viaţa în junglă i-a întărit convingerea că metodele astea pot aduce rezultate, că trebuie să lupţi pînă la capăt.

Episodul cu directorul întreprinderii municipale e doar un crîmpei al interminabilei poveşti a corupţiei. Cîţi o fi ei oare în realitate? Mă refer la cohortele de omuleni care de-a lungul ultimilor 20 de ani au tot găsit soluţii ilicite şi care nu au fost traşi la răspundere? Mă refer la cei care au făcut bani cu toptanul pe căi frauduloase şi care se complac în anonimat? Mă refer la marii făcători de aranjamente dubioase care rîd probabil de prostia naivului director prins cu mîţa-n sac. Cîţi o fi ei oare în realitate? Trei-patru oameni sau divizii întregi de concetăţeni de-ai noştri?
XS
SM
MD
LG