Linkuri accesibilitate

Jan Pastwa:„Noi înţelegem îngrijoarea Rusiei legată de securitate, dar nu acceptăm acest concept al zonelor de influenţă”.





Recent, în capitala Republicii Cehe a avut loc a 7-a ediţie a aşa-numitei Conferinţe de Securitate de la Praga. Ediţia din acest an s-a intitulat "Uniunea Europeană, NATO şi Rusia, după 20 de ani. Ce urmează?", şi între organizatori s-a numărat şi preşedinţia poloneză a Uniunii Europene. Iată de ce unul din participanţi a fost ambasadorul Poloniei în Cehia, Jan Pastwa. Domnia sa a acordat cu această ocazie un interviu Europei Libere, realizat de Lucian Ştefănescu




Conferinţa a prilejuit o serie de reflecţii asupra evoluţiilor politice, economice şi cele legate de securitate la două decenii de la dispariţia Uniunii Sovietice, şi direcţiile de cooperare viitoare între Uniunea Europeană, NATO şi Rusia, în dimensiunea politică, economică şi cea de securitate.

Între vorbitorii care au deschis lucrările conferinţei s-a aflat şi ambasadorul Poloniei la Praga, Jan Pastwa. Domnia sa s-a referit între altele la noul concept strategic al Alianţei Nord Atlantice, în care se subliniază rolul parteneriatului practic cu Rusia în domeniul securităţii şi al apărării. Polonia, a spus ambasadorul polonez, sprijină decizia luată la summitul NATO de la Lisabona în 2010 privind construirea unui sistem comun de apărare anti-rachetă împreună cu Rusia.

Jan Pastwa a avut amabilitatea să acorde un interviu Europei Libere, şi prima întrebare pe care i-am adresat-o s-a referit la locul Republicii Moldova în această ecuaţie definită de tema Conferinţei de Securitate de la Praga, „Uniunea Europeană, NATO şi Rusia după 20 de ani. Ce urmează?”


Ambasadorul Poloniei în Cehia Jan Pastwa

Ambasadorul Poloniei în Cehia Jan Pastwa

Jan Pastwa: „În primul rînd, Republica Moldova nu mai e de 20 de ani parte a Uniunii Sovietice, e un stat independent, şi din punctul de vedere polonez e foarte important să ne gîndim la întreaga noastră vecinătate, cea apropiată şi cea îndepărtată, ca la o complexă şi imensă zonă intermediară, dar alcătuită dintr-un număr de state separate, fiecare cu interesele sale, cu poziţiile şi cu ideile sale. Dacă ne gîndim la relaţiile dintre Uniunea Europeană, NATO şi Rusia, din punctul de vedere polonez, Moldova nu e parte a acestor relaţii. Pentru noi, Moldova e o parte a vecinătăţii noastre de la răsărit, acoperită de programul Parteneriatul Estic. Vorbind strict din punctul de vedere al preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene - pentru că Polonia nu prezidează asupra NATO - e vorba despre relaţiile dintre Uniune şi Moldova.”

Europa Liberă: În remarcile pe care le-aţi făcut în deschiderea conferinţei, v-aţi referit la apărarea anti-rachetă, şi aţi spus că Polonia sprijină ideea construirii unui astfel de sistem de apărare împreună cu Rusia. Pe de altă parte însă, Statele Unite au semnat o înţelegere cu România privind instalarea unor elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul românesc, România e foarte aproape de Moldova, Moldova are un conflict îngheţat, şi e posibil ca ruşilor să nu le placă. Care e opinia dumnavoastră?

Jan Pastwa: „Se pare că în acest stagiu vor fi de fapt două sisteme care ar putea coopera, mai mult sau mai puţin, unul cu altul. Va fi sistemul rusesc, şi sistemul NATO. Instalaţiile din România la care se face referire în înţelegerea dintre această ţară şi Statele Unite sînt parte din sistemul NATO. Şi desigur, aşa cum NATO nu doreşte să influenţeze sistemul rusesc, ne aşteptăm ca şi Rusia să nu influenţeze sistemul NATO. Aş vrea să mai menţionez că, de multă vreme deja, unii experţi consideră că Rusia încă înseamnă în ziua de azi nu numai Federaţia Rusă, dar şi întreg număr de ţări apărute după căderea Uniunii Sovietice. Nu asta e poziţia poloneză. Pentru noi Rusia e Rusia, iar celelate ţări sînt celelale ţări, şi fiecare dintre ele merită să i se acorde un interes special în sensul dezvoltării de relaţii individuale. Nu mai avem de-a face cu situaţia în care Moscova era capitala acestei părţii a lumii.”

Europa Liberă. Sînt însă voci care au spus că Rusia încă încearcă să-şi creeze o sferă de influenţă cum avea pe vremuri.

Jan Pastwa:
„Fiecărei ţari îi place ca regiunea de care e înconjurată să fie una sigură. Noi înţelegem îngrijoarea Rusiei legată de securitate, dar nu acceptăm acest concept al zonelor de influenţă. Nu există o zonă de influenţă a Bruxelles-ului care e numită Uniunea Europeană. Sînt doar 27 de state membre, şi în curând va fi un al 28-ulea, Croaţia, care cooperază, care cad de acord cu privire la deciziile ce trebuie luate. Noi credem că ţările care se află pe calea bunei vecinătăţi cu Uniunea Europeană vor avea şi ele şansa ca în viitor - şi nu pot să spun acum cît de departe în viitor - să se alăture Uniunii Europene.”
XS
SM
MD
LG