Linkuri accesibilitate

Viorel Gherciu: „comparativ cu 20 de ani în urmă, noi producem fructe de trei ori mai puţin...”




Şanse în plus pentru moldoveni de a se transforma din gastarbeiteri în oameni de afaceri. Un nou proiect, finanţat de Agenţia de Dezvoltare cehă şi de Comisia Europeană, promite beneficii de instruire şi asistenţă pentru cei care-şi doresc să utilizeze cât mai eficient banii câştigaţi peste hotare. Vom discuta în această dimineaţă cu Viorel Gherciu, preşedintele organizaţiei locale - ProRuralInvest - care va realiza acest proiect.

Europa Liberă: Asociaţia pe care o coordonaţi, dle Gherciu, şi Caritas Czech Republic, un parteneriat moldo-ceh, aşa dar, au început un proiect menit să sprijine intenţiile de a folosi banii munciţi peste hotare de către migranţii moldoveni pentru dezvoltarea unor afaceri şi crearea unor locuri de muncă la baştină.

Viorel Gherciu:
„Nu, nu este aşa. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Viorel Gherciu

Viorel Gherciu

către Agenţia cehă de dezvoltare, dar rămâne să oferim asistenţă tuturor celor care au lucrat peste hotare sau rudelor acestora care doresc să beneficieze de o instruire şi o asistenţă de a-şi lansa o afacere în Republica Moldova.”



Europa Liberă: Câţi ar fi aceşti potenţiali beneficiari? Sau câţi ar urma să fie, mai bine zis?

Viorel Gherciu:
„Ne propunem să instruim în jur de 900 de persoane pe parcursul a 3 ani de zile şi urmează ca din cei 900 instruiţi să susţinem cel puţin 150 să fie ghidaţi ca să-şi lanseze afacerea proprie ca ulterior să le oferim şi asistenţa post-proiect.”

Europa Liberă: Cum vor fi selectaţi potenţialii beneficiari au proiectului?

Viorel Gherciu:
„Noi vom conlucra în primul rând cu autorităţile publice locale, la nivel raional, la nivel de localitate, ca să ducă informaţia despre această posibilitate de a beneficia de această asistenţă către cei care au nevoie de această asistenţă şi ca să ne ofere propuneri cine ar fi aceste persoane. Altă cale ar fi prin intermediul mass-media.

Vom plasa informaţia şi anunţuri cu fişele corespunzătoare pentru participarea la acest proiect în ziarele raionale. De asemenea, am transmis deja informaţia prin intermediul diasporei, deci centrelor care ţin legătură permanentă cu cei care lucrează peste hotare şi sperăm în felul acesta să reuşim să le oferim asistenţă anume celor acre au nevoie de această asistenţă.”

Europa Liberă: În ce mod s-ar constata că cei cărora le este destinat sprijinul vor într-adevăr acest sprijin? Cum se măsoară apetitul de afaceri al gastarbeiterilor moldoveni şi de ce acest apetit ar fi mai bine să fie potolit în localitatea de origine?

Viorel Gherciu: „Dv. probabil sunteţi la curent cu cifrele sau cu studiul Băncii Mondiale care arată că oficial avem în jur de 380 de mii de moldoveni care muncesc peste hotare, dar cifra reală este mai mare de peste 800 de mii. Deci, practic un milion din cetăţenii Republicii Moldova, şi anume cei cuprinşi cu vârsta medie de 35 de ani, cei mai apţi de muncă sau cei mai productivi să zicem, ar lucra peste hotare.

Pe de o parte, este partea pozitivă, pentru că remitenţelor pe care le canalizează dumnealor în Republica Moldova constituie în jur de 30 de procente din PIB. Este o cifră enormă, practic dublă în raport cu cifra investiţiilor străine care au venit în ultimii ani în Republica Moldova şi, deci, contribuie esenţial la dezvoltarea economiei.

Dar, cu părere de rău, aceste remitenţe sunt în mare măsură direcţionate către consum şi nu către investiţii. Ceea ce ne propunem de fapt noi prin acest proiect este ca să se creeze locuri de muncă aici în Moldova şi să nu fie necesar ca un număr atât de mare de cetăţeni să plece peste hotare. Pe de altă parte suntem conştienţi de faptul că nu oricine este capabil, are acele abilităţi ca să lanseze o afacere.”

Europa Liberă: Chiar voiam să vă întreb, dle Gherciu, ce prevede la modul concret proiectul ca să-i poată motiva pe emigrantul moldovean să-şi rişte bani - orice afacere are o doză de risc, nu? - prin iniţierea unei afaceri în satul său, de exemplu?

Viorel Gherciu:
„Bineînţeles. Şi noi nu vrem să fim cei care să-i orientăm pe oameni spre o afacere din care ulterior să nu-şi poată scoate banii. De aceea vom oferi instruire cel puţin la 900 de beneficiari şi urmează ca din cei instruiţi să-i selectăm pe cei care doresc, în primul rând, şi, în rândul doi, pe cei la care observăm că au acele deprinderi şi ideile pe care doresc să le realizeze ţin de domeniul realităţii.

De asemenea, noi vom efectua un studiu care ar fi oportunităţile de afaceri în republicii Moldova şi în cadrul acestei instruiri, deci pe lângă modului cum să-ţi iniţiezi o afacere, elaborarea planului de afacere, urmează să le prezentăm şi care sunt acele oportunităţi de afacere pe care le vom identifica. Dar până la urmă ţine de beneficiar ce va alege.”

Europa Liberă: Dar dacă acest studiu va constata că aceste oportunităţi sunt foarte reduse, de râsul găinilor, ce facem atunci, sau credeţi că republica Moldova e un fel de Eldorado a posibilităţilor de business ?

Viorel Gherciu:
„Nu trebuie să credem că acest studiu ne va face să descoperim o nouă Americă. Totul neobişnuit este în jurul nostru şi rămâne ca, eu ştiu, probabil că o parte din aceste idei de afaceri pe care le vom propune vor fi tradiţionale, adică cele de producere a strugurilor, fructelor, procesare şi multe alte afaceri. Din experienţa anterioară a „ProRuralInvest”-ului, care am publicat o ediţie despre „100 de idei de afaceri” vreau să zic că sunt lucruri pe care noi putem să le descoperim, dar sunt idei de afaceri care pot fim aduse şi implementate în Republica Moldova de cei care lucrează peste hotare.”

Europa Liberă: Ţara, după cum vorbeşte o majoritate a populaţiei prin sondaje, este condusă într-o direcţie proastă: de ce ar reveni cineva acasă cu bani câştigaţi pentru investiţii într-o ţară care merge aiurea? Chiar chemat cu glas de sirenă?

Viorel Gherciu:
„Indiferent de politica care este dusă de guvernul unei ţări, întotdeauna este o masă critică de persoane care îşi asumă riscul din mai multe considerente. Din, eu ştiu, dragostea faţă de ţara sa, din apropierea cu rudele şi întotdeauna este un procent care, este situaţia politică bună în ţară sau nu prea, oricum pleacă din această ţară pentru că doreşte să cunoască oameni noi, locuri noi, eu ştiu, sunt diferite atracţii.”

Europa Liberă: Deci, dv. rămâneţi optimist în ciuda percepţioei destul de proaste a situaţiei din republica Moldova?

Viorel Gherciu:
„Exact…”

Europa Liberă: Când spuneţi în comunicate că oamenii ar urma ca o consecinţă a acestui proiect să investească în „sectorul antreprenorial local” , trebuie să înţelegem că e vorba strict de localitatea de unde a plecat în străinătate omul sau e vorba de orice localitate a Republicii Moldova?

Viorel Gherciu:
„Nu neapărat. Este important ca să investească într-om localitate de pe teritoriul Republicii Moldova şi nu este nici o cerinţă specială ca anume în localitatea din care a plecat. Eu cred că fiecare este liber să decidă ce afacere. Pentru că vreau să vă zic că foarte mult lasă de dorit infrastructura ca să fie dezvoltată în Republica Moldova.

Fiind dezvoltată infrastructura, drumurile, căile de acces, atunci ar beneficia şi antreprenorii mai mici care ar putea să plaseze diverse afaceri, ca să fie dezvoltat şi acelaşi turism agricol, turism rural, să fie dezvoltată şi aceiaşi producere. Dacă luăm comparativ cu 20 de ani în urmă, practic noi producem fructe de trei ori mai puţin.

Similară este situaţia şi în sectorul legumicol, dacă vorbim despre agricultură. Dacă comparăm volumul importat de legume, avem o posibilitate de a dezvolta producerea nu numai vorbind despre export, dar şi pentru a asigura piaţa locală.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc cazul unui olar de prin părţile Călăraşului care duce un adevărat război cu autorităţile locale după ce a revenit din Italia ca să-şi dezvolte o afacere. Cum pot fi motivate autorităţile locale să susţină crearea dezvoltarea întreprinderilor mici ?

Viorel Gherciu:
„Noi, în primul rând la conferinţa de lansare, am invitat reprezentanţi ai acestor autorităţi locale ca să înţeleagă utilitatea implementării acestui proiect, utilitatea activităţilor ce ţin de suportul pentru implementarea afacerilor, ca să-i avem în tabăra noastră. Şi vreau să vă zic că o bună parte dintre ei înţeleg foarte bine acest lucru şi într-adevăr sunt dedicaţi şi susţin dezvoltarea antreprenoriatului.

Dar cu părere de rău nu este situaţia similară în toate raioanele şi în momentul când sunt aleşi acei preşedinţi de raioane se ţine seama de diverse interese care nu întotdeauna fac ca persoana să corespundă sau să înţeleagă care este importanţa dezvoltării antreprenoriatului în raionul său. Rămâne de lucrat la acest capitol şi administraţia publică locală.”

Europa Liberă: Dle Gherciu, vă mulţumim.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG