Consiliul Naţional de Participare, un organism al societăţii civile moldoveneşti a discutat astăzi despre cum ar putea fi mai eficienta asistenţa financiară pe care o primeşte Moldova din partea organismelor internaţionale. Diana Răileanu relatează:
Asistenţa financiară pe care o primeşte Republica Moldova din exterior este utilizată pentru punerea în practică a unor măsuri de natură să consolideze democraţia sau să contribuie la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Contrar acestor obiective, constată analistul Arcadie Barbăroşie, o parte din banii oferiţi de finanţatorii străini, indirect, duc la creşterea corupţiei şi, prin urmare, la scăderea încrederii din partea donatorilor. Lucrurile s-ar schimba, crede analistul, dacă ar exista mai multă transparenţă:
„Al doilea aspect foarte important se referă la instituţiile de drept, justiţia funcţionează? Atunci cînd Banca Mondială, dacă nu greşesc, a oprit livrarea următoarei tranşe pentru că licitaţia nu a fost făcută nu în conformitate cu regulile respective, nimeni nu a fost tras la răspundere, absolut. Atunci cînd donatorii au oprit proiecte de asistenţă pentru tineri, dacă nu greşesc, pentru că coordonatorul naţional nu era persoana care era dorită, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. De aceea este nevoie de transparenţă, dar şi procuratura să se autosesizeze, investigaţiile să fie duse până la capăt, justiţia să lucreze, etc.”
Membrii Consiliului Naţional pentru Participare mai sugerează Guvernului să-şi asume iniţiativa de stabili domeniile în care urmează să fie investiţi banii. Or până acum Moldova a beneficiat de un fel de ajutor „impus”, constată Sorin Mereacre, preşedintele CNP şi directorul Fundaţiei Est-Europene:
„Să trecem, totuşi, odată şi odată de la impunerea agendei a mai multor donatori, aşa cum s-a menţionat aici, la o analiză foarte clară care sunt necesităţile ţării şi nu a impune dar a propune, a recomanda donatorilor ca ei să susţină o strategie dezvoltată aici pe loc, cu asistenţă străină desigur, dar liderul trebuie să fie guvernul Republicii Moldova, parlamentul şi alţi actori locali, inclusiv societatea civilă.”
Starea actuală a lucrurilor, crede Sorin Mereacre, nu face bine Moldovei, pentru că autorităţile nu învaţă să se descurce pe cont propriu.
Secretarul de stat Victor Bodiu recunoaşte că guvernul ar trebui să dea dovadă de mai multă transparenţă şi să urmărească mai atent cum sunt cheltuiţi banii oferiţi de finanţatorii externi, dar în acelaşi timp crede că are nevoie de ajutorul organizaţiilor non-guvernamentale pentru a face acest lucru:
„Dacă este să vorbim despre corupţie în asistenţa externă, răspunsul este cred că: da, există corupţie în asistenţa externa. Aici rolul societăţii civile, participarea societăţii civile în calitate de parteneri, alături de donatori în monitorizarea implementării proiectului este cheia în aceea ca să nu se întâmple fenomenul corupţiei, iar atunci cînd se face o astfel de monitorizare transparent, prin plasarea datelor publice, fenomenul corupţiei este redus la zero.”
Victor Bodiu s-a angajat, în numele guvernului să prezinte donatorilor externi sugestiile Consiliului Naţional de Participare. Datele statistice arată că doar în anul 2010 Republica Moldova a beneficiat de 450 de milioane de dolari de la finanţatorii externi.
