Linkuri accesibilitate

Performanțele economice bune le-au adus noilor membri ai Uniunii mai mult respect la Bruxelles.


Pe fondul crizei economice, mulți experți în probleme europene consideră că vechea împărțire a Uniunii Europene în membri vechi și noi nu mai este de actualitate. Acum, linia de demarcație desparte țările nordice cu politici financiare sănătoase de cele din sud, cu mari datorii și comportament financiar problematic.

„Noi nu mai suntem Europa de Est, noi suntem Europa solventă”, i-a spus un diplomat dintr-o țară primită în Uniune în 2004 corespondentului Europei Libere la Bruxelles Rikard Jozwiak.




Analiștii spun că noii membri ai Uniunii culeg acum roadele reformelor economice dureroase și disciplinei financiare, asumate în cadrul pregătirilor de aderare.

Fabian Zuleeg, economistul-șef al unui institut din Bruxelles, spune că voința de reformare din fostele țări comuniste le-a adus mai aproape de clubul democrațiilor nordice „frugale” din Europa, îndepărtându-le de sudul capricios.

Economistul de la Bruxelles spune că noii membri ai Uniunii au problemele lor, cum ar fi sectoarele publice vaste sau regulile stricte care stânjenesc inovația. Dar – adaugă Zuleeg – noile țări-membre sunt mai dispuse să ia măsuri care să le permită să iasă întărite din actuala criză economică.

Corespondentul nostru la Bruxelles amintește că în 2008, la începutul crizei globale, Uniunea Europeană se răstea mai ales la noii ei membri, ca Ungaria și Letonia, care au fost silite să ia împrumuturi externe – dar marii vinovați europeni s-au dovedit a fi până la urmă dintre vechii membri, țări sudice ca Grecia sau Portugalia.

Primită în Uniune în 2004 și intrată mai recent în zona euro, Estonia este considerată acum un model de austeritate și prudență fiscală.

Andres Kuningas, șeful secției financiare de la reprezentanța estonă la Bruxelles, i-a spus corespondentului nostru că Estonia s-a străduit mereu să-și țină datoria publică la un nivel cât mai scăzut.

„Nu există o rețetă secretă, e vorba doar de bun-simț economic”, a spus oficialul eston, a cărui țară așteaptă anul acesta cea mai mare creștere economică din zona euro și din UE, de 8%. Alte țări primite în Uniune în 2004, ca Polonia și Slovacia, urmează să crească și ele substanțial, în vreme ce țări ca Grecia sau Portugalia își continuă declinul.

Performanțele economice bune le-au adus noilor membri ai Uniunii mai mult respect la Bruxelles.

Dag Hartelius, ambasadorul Suediei la Uniunea Europeană, spune că acum est-europenii care știu să-și susțină argumentele sunt ascultați cu atenție, iar dezvoltarea lor economică bună le dă o greutate și mai mare.

Corespondentul nostru la Bruxelles crede că „maturizarea” noilor membri ai UE are ca efect secundar faptul că ei nu mai votează în bloc când se iau deciziile comunitare.

Interesele lor diferă tot mai des: Estonia, de exemplu, nu dorește menținerea subvențiilor comunitare în agricultură la un nivel așa de ridicat ca acum, în vreme ce Polonia luptă să le mențină, dacă nu chiar să le sporească.

Linia de demarcație între membrii vestici și estici ai Uniunii Europene rămâne totuși vizibilă la Bruxelles, anume în componența aparatului administrativ: în vreme ce jumătate din funcționarii mărunți vin din țările estice, între oficialii de rang înalt, cu putere de decizie, doar unul din cinci este est-european.
XS
SM
MD
LG