Linkuri accesibilitate

Insule de optimism în marea opiniilor negative ale moldovenilor


Trei analiști în studioul Europei Libere
Trei analiști în studioul Europei Libere

Punct și de la Capăt dezbate realitățile și strategiile comunicării în Moldova.







Uneori îmi face impresia, cum zice cu modestie exagerată Aureliu Busuioc, că societatea noastră trăieşte de la un Barometru la altul. Exact ca un lăcătuş de la defuncta uzină sovietică Vibropribor – de la un salariu la altul. Şi de fiecare dată societatea, ca şi lăcătuşul, ţocăie din limbă a nemulţumire, dar continuă să chiulească. Am zis – chiulească. După ce s-a tot citit şi s-a tot comentat în lung şi în lat cel mai recent Barometru al opiniei publice, astăzi o să-l traversăm cumva mai pe diagonală, ca să vorbim de fapt despre nişte concluzii mai generale.

Punct și de la Capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:29 0:00
Link direct


Pentru asta am invitat trei musafiri, cu care vom încerca o proiecţie tridimensională, adică din perspectiva a trei bresle. În studioul de la Chişinău al Europei Libere se află sociologul şi cunoscutul blogger Lilian Negură, analistul economic Valeriu Prohniţchi, directorul Centrului Expert-Grup, şi jurnalistul şi comentatorul politic Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente.

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi preocupări diferite, sunteţi pe domenii profesionale diferite şi presupun eu diferă instrumentele cu care operaţi atunci când vreţi să luaţi probe de sol şi temperatura aerului ca să vă daţi seama unde se află şi încotro se mişcă R. Moldova, cu poporul ei cu tot. Nouă, jurnaliştilor, bunăoară, ne sar în ochi statisticile: mai dăunezi
citeam că pe parcursul unui an s-au făcut 15 mii de avorturi. E o statistică care le spune lucruri diferite unor observatori diferiţi. Cuiva i-ar sări în ochi numărul de maşini de lux care s-au vândut. Altcineva ar insista să vadă costurile unui metru pătrat de locuinţă. Pentru un analist al pieţei bancare ar fi foarte important să vadă dinamica cursului valutar, etc. Prin urmare astăzi vreau să obţinem o analiză tridimensională, cum ar veni. Tocmai pentru că în studioul Europei Libere să află un sociolog, un analist politic şi un reprezentant al Asociaţiei de instituţii de presă. Mai întâi l-aş ruga pe Valeriu Prohniţchi să deschidă caietul de observaţii al unui analist economic, întrucât Guvernul ne dă asigurări că oricât de proastă ar fi starea de spirit, economia îşi vede de treabă. La fel cum economia regională, europeană sau globală nu stă să aştepte până când la Chişinău se va alege un preşedinte. Cum ar veni proverbul: caravana merge, iar cîinii latră, pardon de comparaţie.

Valeriu Prohniţchi:
„Caravana merge înainte, este adevărat, doar că R. Moldova aminteşte în cazul dat de un căţel, care mai degrabă este legat de o
Valeriu Prohnițchi
Valeriu Prohnițchi
cămilă şi dacă se opreşte cămila, se opreşte şi căţelul. Economia moldovenească depinde foarte mult de conjunctura economică regională, în special de cea din Federaţia Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană şi evident aşteptând o anumită răcire a creşterii economice în Uniunea Europeană, ar trebui să ne aşteptăm să fie un an mai dificil şi pentru economia moldovenească. Lucru pe care îl aşteaptă Guvernul.

Aş aminti că guvernatorul Băncii Naţionale a emis chiar două scenarii pentru anul 2012. El se aşteaptă fie la o răcire a creşterii economice, fie chiar la o recesiune economică moderată în cazul în care datoriilor suverane în Uniunea Europeană nu-şi găseşte o soluţie mai mult sau mai puţin logică pe termen scurt.”

Europa Liberă: Dar cât priveşte starea de lucruri din perspectiva unui cetăţean – are el mai puţini bani? Capacitatea de cumpărare s-a redus? Sau lucrurile în mare nu s-au schimbat?

Valeriu Prohniţchi:
„Lucrurile sunt destul de statice din punctul meu de vedere. Avem date statistice care confirmă îmbunătăţirea puterii de cumpărare a populaţiei, salariul real creşte, am în vedere chiar salariul corectat la inflaţie. Pe de altă parte sunt opinii rezervate faţă de metodologia de calculare a inflaţiei în Republica Moldova. Dacă am întreba la întâmplare oamenii în stradă, evident că percepţiile lor ar fi că ei suferă de o creştere constantă a preţurilor. Senzaţia cetăţenilor este că puterea de cumpărare a lor mai degrabă scade decât creşte, ceea ce infirmă datele statistice oficiale.”

Europa Liberă: Domnule Lilian Negură, Dumneavoastră ca sociolog, cum credeţi, cât de operativ reacţionează anumite pături sociale sau populaţia în ansamblu la ceea ce li se întâmplă sub aspect economic, sub aspect politic? Când o să vină factura evident că o să fie un grad sporit de emoţie, o să fie o explozie emoţională.

Lilian Negură:
„Populaţia reacţionează la ceea ce se întâmplă în funcţie de felul în care este informată și prin propria experienţă pe care o are. De exemplu, dacă la un moment dat i se scade salariul, dacă, de exemplu creşte preţul la gaz va simţi asta pe propria piele. Deci este o informaţie care nu este mediată, care este directă. Şi există şi informaţii care sunt mediate.

Lilian Negură
Lilian Negură
De liderii de opinie, de mass media, de informaţiile pe care le văd la televizor, la radio, de persoanele care sunt importante pentru aceşti cetăţeni. Respectiv ei pot să-şi creeze o opinie în funcţie de această informaţie mediată.

Din acest considerent, ca să ne dăm seama care este atmosfera în societate nu trebuie să facem altceva decât să ne uităm la televizor, să vedem care este atmosfera în studioul unde au loc dezbaterile şi talk show-urile și, în acelaşi timp, să vedem care sunt informaţiile pe care le obţin de la buletinele de ştiri. După aceasta, la toate astea se mai adaugă bineînţeles informaţia care nu este mediată, directă, deci experienţele personale ale cetăţenilor.

Deci, lumea este foarte dezorientată, pentru că e pentru ei o situaţie de incertitudine, cu care ea nu este obişnuită. În general, în societăţile care au trecut prin totalitarism, nu exista incertitudine, toate lucrurile erau clare şi predeterminate. În momentul când se ajunge într-o societate în care există mai multe păreri, unde sunt dezbateri, unde sunt păreri în contradictoriu, unde sunt lupte, unde toate astea apar la televizor lumea este dezorientată şi profund afectată. În acelaşi timp liderii politici instrumentalizează nişte clivaje care există în societate, cum ar fi de exemplu clivajul geopolitic, acesta etnic e exploatat. Şi de fapt politicienii pun pe baricade propriul electorat şi societatea se divizează.”

Europa Liberă: Domnule Petru Macovei, Dumneavoastră de unde vă luaţi informaţiile? Ce „contoare” citiţi Dumneavoastră ca să vă daţi seama de starea de spirit?

Petru Macovei:
„Din diverse surse de informaţie, care sunt la îndemâna oricărui cetăţean, până la urmă. Dar şi din discuţiile cu cetăţenii, cu colegii din provincie şi rezultatele acestui Barometru al opiniei publice în raport cu dorinţa
Petru Macovei
Petru Macovei
sau ne-dorinţa oamenilor de integrare europeană arată foarte clar lucrurile că oamenii sunt profund decepţionaţi şi ceea ce se întâmplă în studiourile televiziunilor de top din Republica Moldova este de fapt o realitate paralelă, despre care s-a vorbit şi nu cred că o să descoperim americi acum, când o să reiterăm faptul că politicienii, în opinia mea, trăiesc într-o lume paralelă. Ei se documentează probabil dintr-un cerc restrâns de susţinători ai acestui partid, au încredere totală în ce le spun inclusiv liderii lor, sau activiştii lor din provincie şi atunci sunt oarecum deconectaţi de realitate.”

Europa Liberă: Bine, dar totuşi cineva naşte copii, cineva cumpără apartamente, îşi face planuri de viitor.

Petru Macovei:
„Tocmai asta vroiam să zic: în momentul actual există o categorie de oameni destul de mare care nici nu mai contează că politicul va putea să le soluţioneze problema lor şi a familiei lor. Ei contează doar pe forţele proprii, încearcă să-şi câştige banul atât cât pot, de unde pot şi cum pot. Şi există o altă categorie de oameni care nu ştiu de ce mai speră că odată cu alegerea preşedintelui problemele lor vor deveni mai puţine. În realitate îmi dau seama că odată cu alegerea preşedintelui Republicii Moldova s-ar putea să asistăm la un alt val de război între taberele politicienilor, inclusiv cei din alianţă şi opoziţie sau în oricare altă combinaţie.”

Europa Liberă: Domnule Prohniţchi, Dumneavoastră încotro vă îndreptaţi privirile?

Valeriu Prohniţchi:
„Lucrul cel mai îngrijorător care este încă o dată confirmat de ultimul Barometru de opinie
publică este că scade dramatic de mult încrederea cetăţenilor faţă de democraţia reprezentativă. Şi oamenii vor să fie guvernaţi de un singur partid în loc de o coaliţie. Oamenii consideră că un regim politic autoritar ar avea avantaje nete. A scăzut dramatic euro-optimismul, lucru pe care eu îl leg de fapt de scăderea încrederii generale faţă de actul guvernării.”

Europa Liberă: Domnule Negură?

Lilian Negură:
„Democraţia se învaţă greu, este un proces. Nu se întâmplă să obţinem democraţia cum ne punctau nouă să ajungem la comunism. Deci, nu este o societate ideală, care se instaurează brusc şi noi începem să profităm din plin.”

Europa Liberă: Mai mult, calea asta este presărată cu greşeli, trebuie să recunosc.

Lilian Negură:
„Sigur că da. Dar şi greşelile au un rol important – greşelile fac să ne asumăm şi să înţelegem în profunzime procesele astea democratice. E ca şi cum când avem o adresă, de exemplu este foarte greu să ajungi la Biroul Europei Libere şi dacă nu ştii unde se află, orbecăim şi facem foarte multe greşeli. Ei, în momentul când am găsit, acum eu cu ochii închişi ajung la Europa Liberă. Deci, eu ştiu exact cum se ajunge.

Exact aşa şi cu democraţia - din momentul când facem greşeli noi înţelegem cum funcţionează principiile democratice. Dar să completez ceea ce zicea Valeriu: într-adevăr lumea pierde încrederea în democraţia parlamentară din cauza că ea nu este completată cu un alt tip de democraţie, care este foarte importantă: democraţia participativă, în care cetăţenii sunt implicaţi în luarea deciziilor ca să se simtă actori şi nu subiecţi.

Pentru că noi ne plângem tot timpul că cetăţenii au o atitudine pasivă, sunt cei care cer de la stat să li se dea
ceva. Şi asta este, într-adevăr, dar starea asta de lucruri nu va fi schimbată atâta timp cât noi avem această atitudine faţă de ei. Noi vrem să-i fericim, să le dăm fericirea, vrem ca ei să accepte fericirea asta şi nu înţelegem de ce nu acceptă, ne revoltăm că ei nu acceptă democraţia care o să le aducă lor prosperitate, dar nu-i implicăm pe ei în actul de decizie pentru că nu avem încredere. Pentru că dacă le dăm voie să participe la procesul de luare a deciziilor poate ei nu o să ia drumul pe care noi vrem să îl ia.

Ceea ce se întâmplă, şi atitudinea asta, atmosfera asta din societate, care este foarte dezorientată, este creată în principiu nu atât de informaţia nemediată, adică de cea care vorbeam eu, directă, ci de cea mediată. Informaţiile pe care le aud ei la televizor şi peste tot. În principiu, dacă ne uităm pe barometru vedem răspunsurile la întrebările generale, cum ar fi: „Cum apreciaţi starea economică a Republicii Moldova?”, cetățenii răspund într-o manieră foarte pesimistă, ei nu sunt absolut încântaţi. Din contra, ei văd că societatea merge într-o direcţie greşită. Când luăm însă răspunsurile la întrebări concrete, cum ar fi: „Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei?” noi nu vedem schimbări foarte mari. Şi asta confirmă şi datele economice despre care spunea Valeriu. Astfel, nu s-a schimbat foarte mult percepţia despre veniturile actuale ale familiei. Chiar s-a îmbunătăţit. Numărul celor care spun că reuşesc să cumpere şi unele bunuri mai scumpe a crescut aproape de două ori.”

Europa Liberă: Şi atunci asta înseamnă ce?

Lilian Negură:
„Exact asta este percepţia lucrurilor. Pentru că ei se uită la televizor şi ei văd că e o debandadă în lumea
Nu mai există repere clare cum să poţi interpreta lucrurile. Vecinul e comunist, celălalt e liberal şi se ceartă între ei....

politicului, că în societate se întâmplă atâtea crime, sunt atâtea lucruri urâte care se întâmplă peste tot şi pe care nu le vedea înainte. Ăştia din mass-media, începând cu analiştii politici şi terminând cu politicienii nu se înţeleg între ei, se ceartă tot timpul. Nu mai există repere clare pentru ca ei să poată interpreta lucrurile. Vecinul e comunist, celălalt e liberal şi se ceartă între ei. Se schimbă puţin capacitatea lor de cumpărare. Dar pe fondul informaţiei negative, care vine de la televizor, bineînţeles că-şi creează o anumită opinie, care este foarte pesimistă.”

Europa Liberă: Şi încă şi pisica e plimbăreaţă, cum spun ruşii.

Lilian Negură:
„Da, da.”

Petru Macovei: „Până la urmă dacă vreţi, acesta e un efect advers al dezvoltării mass media în ţara noastră, pentru că dacă aceste certuri despre care vorbim în această emisiune şi a spus adineauri Lilian, ele au existat şi până în anul 2009, dar lumea, cel puţin la televiziune lucrul acesta nu se discuta atât de mult. Şi în momentul în care în fiecare seară
participă în talk show-uri personaje mai dubioase sau mai puţin dubioase, care încearcă să inoculeze cetăţeanului o stare de panică generală, pentru că lucrurile degradează continuu, atunci asta se suprapune pe starea reală economică a fiecărei familii.

Și bineînţeles că în momentul în care vine un operator al unui sondaj de opinie publică şi îl întreabă pe om: „Cum apreciaţi la modul general situaţia economică a ţării?”, se suprapun atât încercările fiecărui cetăţean de a face o analiză economică atât cât poate face el, cu informaţia negativă care i se transmite în fiecare seară la televizor.”

Europa Liberă: Bine, ca să nu se rupă podul din cauza efectului de rezonanţă, trebuie să existe şi surse de optimism. Dumneavoastră, analiştii, vedeţi şi luminiţe în capătul tunelului?

Lilian Negură:
„Nu numai noi. De fapt, şi cetăţenii au o anumită doză de optimis, care este ascunsă, care trebuie interpretată din datele sondajului.”

Europa Liberă: Trebuie văzută, da?

Lilian Negură:
„De exemplu, uitaţi-vă – „Cum apreciaţi situaţia economică?”, în general, da? Deci ei interpretează aşa: faţă de anul trecut situaţia economică în ţară s-a schimbat, percepţia este că s-a înrăutăţit situaţia. În schimb, dacă comparăm aceste date cu ceea ce se va întâmpla peste un an, deci cum proiectează lumea evoluţia economică a ţării, vedem că este un optimism moderat. Dar este un optimism.”

Europa Liberă: Adică sfârşitul lumii se amână în percepţia oamenilor. Valeriu, dumneata unde vezi surse de optimism?

Valeriu Prohniţchi:
„În umorul nostru, pe care-l păstrăm neafectat. Evident, că dacă mă uit doar la datele economice, ca economist îmi dau seama că sunt şi insule de optimism, chiar dacă compar situaţia Republicii Moldova cu unele ţări europene, vedem că din punct de vedere al sănătăţii financiare suntem într-o stare mai bună decât unele ţări europene. Oricum, moldovenii s-au deprins că n-au ce pierde.

După cum am spus, ţara în ultimii 20 de ani mai degrabă a fost caracterizată de o stare de criză şi transformări continui, decât de o dezvoltare mai mult sau mai puţin lină.

În principiu, cetăţenii s-au deprins probabil cu faptul că ar trebui mai degrabă să conteze pe ei decât să aştepte foarte mult de la Guvern. Şi ei nici nu aşteaptă. O rată atât de înaltă a emigrării ca cea din Republica Moldova de fapt vorbeşte despre faptul că moldovenii îşi asumă riscurile şi într-un fel îşi asumă strategii independente de supravieţuire economică.”

Europa Liberă: Continuând aspectul acesta de discuţie, vreau să vă întreb cu cine se raportează în general moldovenii geografic, politic? Ei se mulţumesc cu orizonturile foarte mici ale perimetrului de periferie a fostei Uniuni Sovietice? Sau au început să aibă suficientă dexteritate ca să se compare, de exemplu, cu europenii, cu ruşii, cu americanii? Şi de aici eventual să vrea să ajungă undeva. Domnule Macovei, Dumneavoastră ce mutaţii vedeţi?

Petru Macovei:
„Chiar aş vorbi despre o mutaţie dacă e să vorbim despre un moldovean la nivel mediu statistic aşa.
Uneori am impresia că moldovenii îşi doresc să fie europeni, cu mentalitatea rusească.

Uneori am impresia că moldovenii îşi doresc să fie europeni, cu mentalitatea rusească.

Acest lucru se manifestă şi în felul cum înţeleg moldovenii să facă nişte averi, sau proprietăţi. De cele mai multe ori chiar dacă au mai fost prin străinătăţi şi au văzut cum stau lucrurile acolo, au câştigat şi nişte bani pe care vin acasă şi încearcă să-i, cei care vin, şi îi investesc aici, oricum se adaptează realităţilor cripto-sovietice de aici, unde fără mită nu poţi să rezolvi aproape nimic.”

Europa Liberă: Adică realitatea e mai puternică.

Petru Macovei:
„Este, dar asta nu-i împiedică pe ei să-şi dorească să ajungă la nivelul europenilor în ce priveşte bunăstarea. Din alt punct de vedere, chiar alaltăieri
discutam cu unii colegi din presa locală, care încearcă să-şi dezvolte mecanisme alternative de distribuţie a presei.

Şi ei îmi spuneau că nu mai găseşti elevi sau pensionari dornici să distribuie ziarele pe la casele oamenilor, să câştige nişte bani, lucru care în Europa se întâmplă în toate ţările, deci oamenii refuză, ei nu coboară la nivelul unui vânzător de ziare. Asta îmi dă probabil motiv să cred că moldovenii de fapt îşi doresc să trăiască mai bine, dar vor să obţină acest lucru pe căi mai uşoare.”

Europa Liberă: Moldovenii pretind că au faima celor care sunt harnici, mereu îşi răsuflecă mânicile.

Petru Macovei:
„Doar pretind, domnule Botnaru, pentru că este un mit şi acesta. Sunt absolut convins că nu trebuie să generalizăm. Sunt moldoveni care s-au afirmat, care au investit, care au studiat şi au ajuns şi au făcut carieră. Vorbim acum însă despre un moldovean mediu statistic, care în opinia mea, se bazează mai mult pe propria hâtrenie, în sensul prost al cuvântului, decât pe capacităţi, pe abilităţi pe care şi le-ar dezvolta în timp.”

Europa Liberă: Domnule Negură?

Lilian Negură:
„În primul rând vreau să zic că societatea din Moldova este un exemplu practic tipic de societate sfâşiată, în sensul lui Huntington. Elitele sunt, să zicem aşa, occidentalizate, sau încearcă să adopte valorile occidentale şi să se modernizeze rapid, pentru că au o flexibilitate mai mare de adaptare şi o capacitate mai mare de înţelegere a lucrurilor. Iar masele rămân într-o mentalitate premodernă, ele sunt foarte tradiţionale, rezistă foarte greu la schimbare, ş.a.m.d. Ceea ce face ca să existe acest clivaj între intelectuali şi restul, între elite şi restul oamenilor. Şi tocmai asta este o problemă, pentru că această distanţă între intelectuali şi ceilalţi creează două lumi paralele, de care am vorbit şi mai devreme.

În aceste lumi paralele, lucrurile se întâmplă în mod diferit şi ele nu comunică. Soluţia pentru genul
Trebuie implicată populaţia la toate procesele democratice care au loc în ţară.
acesta de probleme, de clivaje, este tocmai să se restabilească comunicarea. Deci, este vorba că trebuie implicată populaţia la toate procesele democratice care au loc în ţară. Ei trebuie să simtă că au un beneficiu din modernizarea asta, dar nu să simtă că suportă costurile, fără să aibă nici un beneficiu.

Pentru asta ei trebuie implicaţi, trebuie implicaţi şi învăţaţi cum. Pentru că faţă de alte societăţi în care populația are deja o cultură democratică, - e o discuţie mai lungă - de exemplu, Weber presupune că la baza acestei culturi este etica protestantă, alţii au alte teorii, dar ideea este că, pentru ca să se modernizeze, masele trebuie să preia nişte patternuri de comportament, pe care ei nu le au. Şi asta este sarcina elitelor să le elaboreze. Ei trebuie să aibă un model, trebuie să existe intelectuali care să discute şi să explice interesul de adopta anumite patternuri de comportament.”

Europa Liberă: Dar în acest moment, noiembrie 2011, ce modele sunt pentru moldoveni mai atractive?

Lilian Negură:
„Bineînţeles cele care sunt familiare şi astea familiare sunt în spaţiu cunoscut. Spaţiul cunoscut este cel rusesc. Asta este bineînţeles, este natural, nu este reflexiv, pentru că nu cere meditaţie, nu cere reflecţie, este automatism. Cultura ce este? Cultura este tocmai un pattern de comportament, de atitudine, care nu este reflexiv. Nu e nevoie să gândeşti pentru ca să te comporţi aşa. În moment când tu ceri omului să adopte un alt tip de comportament, tu îi ceri să gândească, să reflecteze, să se schimbe reflectând. Şi tocmai asta e o problemă. Şi bineînţeles că se identifică cu spaţiul cultural cu care ei sunt obişnuiţi. Acesta este rusesc, e aceeaşi cultură.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, un impresar care vrea să câştige bani, logic pedalează pe acest gen de reacţie culturală şi-l aduce pe Kirkorov. Pentru Kirkorov o să dea omul o sută de dolari fără să se gândească. Politicienii nu procedează oare la fel? E mai greu să bagi reformele în capul oamenilor, decât să exploatezi reflexele.”

Lilian Negură:
„Dar noi transferăm prea multă responsabilitate pe umerii politicienilor. Aceasta este sarcina elitei intelectuale a acestei societăţi să facă asta, nu a politicienilor. Politicienii sunt şi ei un produs al elitei intelectuale.”

Europa Liberă: Da, este o emanaţie a societăţii.

Lilian Negură:
„Exact, pentru că politicienii sunt şi ei tot la o etapă rudimentară. Ei se critică reciproc de lipsa culturii politice, fără să-şi dea seama ce înseamnă cultura politică. Pentru că dacă ar fi avut-o, ar fi utilizat-o. Deci ei nu o au, iarăşi demonstrând nişte patternuri pe care nu le au. Ei trebuie să reflecteze asupra acestor modele de comportament şi trebuie cineva să le dea aceste modele, aceste patternuri, să înţeleagă concret cum funcţionează. Asta este sarcina noastră, să elaborăm aceste patternuri şi să le prezentăm ca produs final politicienilor şi societăţii civile.”

Europa Liberă: Valeriu Prohniţchi, răspunsul dumitale la întrebarea: la cine se raportează moldovenii? Mai ales ce fac, după ce se raportează?

Valeriu Prohniţchi:
„Eu văd societatea moldovenească puţin mai complexă. Să nu uităm de faptul că acest sondaj a fost făcut totuşi cu o anumită categorie de oameni, care se află în ţară la moment. O armată mare de oameni, capabili să-şi asume riscuri şi care văd probabil altfel şi noţiunea de modernizare nu se află în ţară. Iar ei au o capacitate de influenţă socială şi politică destul de mare.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu vin la alegeri?

Valeriu Prohniţchi:
„Nu, dar ei transmit bani acasă, iar odată cu banii transmit şi anumite idei şi ei vin acasă, încearcă ceva să schimbe. Deci, eu văd totuşi societatea moldovenească mai complexă. O societate în care este o dispersie extrem de mare în opinii, de identităţi, chiar de afiri geopolitice, dacă doriţi. Probabil că într-o societate atât de dispersă, de fragmentată este destul de greu să identifici cetăţeanul median. Mie, cel puţin, îmi este greu să fac acest lucru. Dar ca dominantă culturală cred că, după cum a spus şi Lilian şi Petru, într-adevăr dominanta este cultura rusească, de sorginte rusească.”

Europa Liberă: În final vreau să vă întreb: este erodată atât de mult ideea euro-integrării încât s-ar putea întâmpla ceea ce prognozează unii - schimbarea vectorului politicii externe şi reorientarea spre Răsărit? Şi să rămână euro-optimiştii, euro-orientaţii într-o minoritate absolută?

Petru Macovei:
„Categoric, nu. Perioada de timp în care a fost realizat acest studiu, acest Barometru al opiniei publice s-a pliat foarte nereuşit din perspectiva discuţiei pe care o purtăm astăzi cu evenimentele care s-au produs în Italia, în Grecia, în Europa în general, cu problemele pe piaţa financiară europeană. Dar trecând peste aceste lucruri, care au influenţat în mod hotărâtor răspunsul la această întrebare.

Sunt absolut convins că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova, plus acel număr impresionant de oameni care stau în străinătate. Cei care stau în Europa, nu cei care stau în Rusia, pentru că avem un număr foarte mare de moldoveni care trăiesc în Rusia şi trimit de acolo banii, iar odată cu banii, aşa cum şi europenii, transmit şi nişte mesaje şi cei din Rusia. Transmit mesaje care sunt în detrimentul integrării europene. Aici trebuie să fim conştienţi de această paranteză. Dar sunt convins totuşi că ideea de integrare europeană este încă îmbrăţişată de foarte, foarte multă lume. Şi la un eventual alt sondaj de opinie publică sunt sigur că cifrele ar putea să fie altele. Dar asta depinde foarte mult de una: ce se va întâmpla în Europa în general.

Doi: de ce se va întâmpla în procesul nostru de euro-integrare. Am fost cu toţii martori la declaraţiile destul de interesante, pe care le-a făcut ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leancă, că-şi dă demisia dacă până la sfârşitul anului 2012 nu vom avea acel regim liberalizat de vize. Şi iarăşi aici ajungem la ceea ce am discutat la început. Am impresia că Lilian spunea că este o lipsă de comunicare între autorităţi, pe de o parte, şi cetăţeni, pe de altă parte. Dacă autorităţile vor şti să-şi elaboreze şi să implementeze, pentru că au probabil pe undeva pe acolo, prin dulapurile şi safeurile lor strategii de comunicare pe înţelesul cetăţeanului despre avantajele integrării europene, sigur că cifrele ar putea arăta cu totul altfel.”

Europa Liberă: Iată genul de comunicare îl practică Leancă, care zice că-şi face harakiri dacă nu obţine ceea ce a promis. Domnule Prohniţchi, Dumneavoastră ce prognoze aveţi?

Valeriu Prohniţchi:
„Pe termen lung, euro-optimismul moldovenilor va fi o derivată din starea Uniunii Europene.
Pentru că dacă e să privim lucrurile frontal, atunci trebuie să constatăm că Uniunea Europeană trece printr-o criză politică mai profundă decât criza financiară. Proiectul european este la o răscruce. Dacă Uniunea Europeană va ieşi cu bine din acest ghem de crize şi va reuşi să depăşească, dar analiştii economic şi politici spun că acest lucru ar putea să ia cel puţin 10 ani, probabil că iată, la intervalul cam de 10 ani Uniunea Europeană ar fi gata să fie din nou să privească optimist spre o nouă eventuală extindere.”

Europa Liberă: Şi moldovenii care au peste 40-50-60 de ani vor avea răbdare oare să aştepte?

Valeriu Prohniţchi:
„Răbdare poate da, dar şanse biologice ar putea să nu aibă cu toţii.”

Europa Liberă: Domnule Negură?

Lilian Negură:
„Euro-scepticismul, sau răspunsul la întrebarea dacă vreţi integrarea în Uniunea Europeană şi adoptarea valorilor europene sunt lucruri diferite. Euro-scepticismul care a fost manifestat în ultimul sondaj este unul conjunctural. Le dau dreptate colegilor, el a apărut în urma crizelor şi informaţiile negative care vin de acolo, lucrurile astea nu trebuie însă foarte mult să ne pună în gardă. Ceea ce este cu adevărat important este tocmai adoptarea valorilor europene. Şi asupra acestor lucruri trebuie să lucrăm. Am un optimism moderat în privinţa asta.”

Europa Liberă: Diferenţa este în favoarea euro-optimismului? Euro-optimiştii declaraţi ei tot au nişte paranteze şi asterix-uri, că vrem euro-integrare, dar condiţionat – nu gay-ilor, nu avorturilor.”

Lilian Negură:
„Da, sigur. Şi a propos, unele societăţi, care sunt acum în Uniunea Europeană, nu au adoptat încă în întregime valorile europene. Asta este însă cel mai important şi eu cred că asupra acestui lucru trebuie să se lucreze mai mult decât asupra altora.”

Europa Liberă: Dar per total, cum credeţi Dumneavoastră, există riscul să întoarcă Moldova oiştea spre Răsărit?

Lilian Negură:
„Riscul există întotdeauna. Totul depinde de clasa politică, pentru că ea va orienta ţara într-o parte sau în alta. Dar mai este un lucru: chiar dacă noi discutăm că este o societate sfâşiată, în care elitele ţării au o anumită orientare geopolitică şi masele alta, oricum elitele contează foarte mult. Adică chiar este factorul cel mai important, care poate determina orientarea unei ţări. Şi deci, în funcţie de elite, lucrurile se vor schimba într-o direcţie sau alta.”

Europa Liberă: Da, asta a ştiut şi Stalin şi de asta a procedat cu elitele cum a ştiut să procedeze. Nu ştiu cât optimism aţi emanat Dumneavoastră. În ce mă priveşte sursa mea personală de optimism este că în societate avem totuşi observatori – am trei dintre ei în faţă. Avem observatori, avem analişti care ştiu să vadă lucrurile, să le analizeze şi o societate, care are minţile care îi pot spune încotro se mişcă, nu este ratată, nu este pierdută.
XS
SM
MD
LG