Linkuri accesibilitate

Alina Rusu: „13 tineri și grupuri de iniţiativă au hotărît să îmbunătăţească mediul în care trăiesc”.






Tot mai multe sondaje sugerează că deși tinerii cu greu se implică în viaţa comunităţii şi nu îşi văd viitorul în Republica Moldova, cu toate acestea încă se mai găsesc printre ei entuziaşti care cred că pot transforma în bine, desigur, strada, cartierul sau localitatea în care trăiesc. Astfel, tinerii din 13 sate, susţinuţi de Consiliului Naţional al Tineretului (CNTM), au reuşit să rezolve o parte din problemele comunităţii cum ar fi conectarea şcolii la internet sau amenajarea parcului din centrul localităţii. Ce contează cel mai mult în astfel de iniţiative banii, finanţarea sau implicarea civică? Aflăm de la Alina Rusu, coordonatoare de proiect la CNTM.

Europa Liberă: Aşadar, CNTM a susţinut iniţiativele a 13 tineri din diferite localităţi ale republicii, tineri care au înţeles că pot îmbunătăţi satele în care locuiesc. Despre ce iniţiative este vorba? Ce s-au gândit aceşti 13 elevi să schimbe în satele lor?

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Alina Rusu despre atragerea tineretului în proiecte stimulante și utile


Alina Rusu: „13 tineri sau grupuri de iniţiativă au hotărît să îmbunătăţească mediul în care trăiesc şi cum trăiesc şi respectiv ei au vrut fie să instaleze nişte bănci în curtea şcolii, fie să facă salubrizare în sat, fie să instaleze bănci în parcul din localitate, coşuri de gunoi la fiecare cinci metri, unii tineri au vrut să tragă reţeaua de internet în şcoală pentru că nu era, alţii au vrut pur şi simplu să informeze tinerii despre dauna tutunului şi alcoolului şi să sensibilezeze agenţii economici din localitate să nu mai comercializeze astfel de produse.

Respectiv au participat la instruiri pe care CNTM le-a organizat în primăvara acestui an, două la număr, în cadrul căreia au identificat care este problema, care sunt paşii următori, au elaborat un plan de acţiune şi au avut la dispoziţie trei luni să pună în practică ideile lor, desigur cu ajutorul şi monitorizarea din partea CNTM.


*Source: CNTM

Putem să ne bucurăm de succes, pentru că avem implementate 13 iniţiative la moment. Avem şi continuitate pentru că am organizat şi o şedinţă de evaluare în cadrul căreia i-am încurajat pe tineri să meargă mai departe şi avem 10 planuri de acţiuni cu proiecte care urmează să fie implementate până în primăvara anului viitor.”

Europa Liberă: Alina, unul din cei 13 tineri la care ne-am referit este şi Daniel Oistric din Sărata Nouă, Leova, care a mobilizat sătenii, de la mic la mare să facă curăţenie în sat. În ajun am discutat cu Daniel şi au fost curioasă să aflu cum i-a reuşit acest lucru:

Daniel Oistric:
„Prima oară cînd m-am înscris la CNTM, mi-au spus să mă gîndesc ce aş dori în localitatea mea să se schimbe. Eu m-am gîndit: „Dacă aş face aşa să nu mai avem gunoi deloc şi să avem o gunoişte autorizată?” Am scris soluţiile, problemele, am fost la doamna primar prima oară, ea a spus că este o idee foarte bună dar că trebue să mă strădui. Am făcut multe conferinţe cu elevii, cu colegii, cu maturii chiar din tot satul. A fost şi o problemă: mi-au spus că sunt un copil şi că nu am dreptul. Apoi, cu foarte mare greu am reuşit să fac acest proiect şi să vă spun cinstit, au ieşit toţi oamenii afară, la lucru.”

Europa Liberă: Dan, dar ce ar însemna „eşti un copil şi nu ai dreptul”? Ce ţi s-a reproşat, de fapt, că eşti prea tînăr?

Daniel Oistric:
„Da, că sunt prea tînăr, că nu am minte, că nu ştiu ce fac, de ce m-am apucat?”

Europa Liberă: Şi cum i-ai convins că, de fapt, ceea ce vrei să faci tu este şi spre binele lor?

Daniel Oistric:
„Le-am demonstrat că copiii şi nepoţii lor tot acolo vor trăi şi vor avea nevoie de un loc curat unde să poată se se recreeze şi chiar şi aerul va fi mai curat.”

Europa Liberă: Dar primăria cum a reacţionat? Bănuiesc că pentru o gunoişte autorizată este nevoie de bani, loc?

Daniel Oistric:
„Doamna primar a fost de acord, a spus că nu e o problemă, că mă ajută cu ce trebuie, a dat şi maşini pentru gunoi şi tot au făcut. Oamenii mă întreabă dacă vreau să mă apuc de un proiect nou şi eu am spus că mă apuc în luna decembrie de alt proiect şi acum strâng un grup nou de iniţiativă.”

Europa Liberă: Şi ce vrei să faci?

Daniel Oistric:
„Un cinematograf nou şi un teatru.”

Europa Liberă: A fost Daniel Oistric de16 ani, din comuna Sărata Nouă, unul din cei 13 tineri care au reuşit, cu susţinerea CNTM, să se implice în viaţa comunităţii. Alina, o problemă despre care a vorbit şi Daniel este lipsa susţinerii şi deschiderii din partea maturilor. Cît de greu le este tinerilor să se facă auziţi şi cum reuşesc să-i convingă pe maturi?

Alina Rusu:
„Într-adevăr, una din cele mai des întâlnite probleme a fost lipsa încrederii în ei. Cum noi i-am motivat şi cum încercăm acum să-i motivăm? În primul rînd, ei trebuie să aibă încredere în ideea şi proiectul lor, să vină cu argumente, să vină clar cu un plan de acţiuni pe o foaie, pentru că astfel arată şi seriozitatea şi atitudinea cu care vin ei faţă de proiect, să fie entuziaşti, pentru că entuziasmul molipseşte. Noi am văzut că asta se reuşeşte şi cu argumente bine aduse oamenii maturi pot să fie deschişi spre tineri.

Am avut un caz în Bălţi cînd un tânăr de 13 ani, care vroia să editeze un ziar, nu era auzit de maturi, era neglijat şi unica soluţie a fost să vină cu mama lui la o şedinţă de negocieri cu editura, până la urmă ei s-au lăsat convinşi şi acum ei au încredere şi el poate să meargă mai departe cu proiectul lui de a face ziarul liceului.”

Europa Liberă: Alina, dar în astfel de proiecte ce contează mai mult: banii sau iniţiativa civică?

Alina Rusu:
„Eu aş zice iniţiativa civică, tinerii şi puterea lor de a merge mai departe pentru că banii găseşti, fie materiale, însă ca să poţi să găseşti materiale ai nevoie de entuziasm şi de idee.”

Europa Liberă: Alina, dar ca să fie limpede, aceşti 13 tineri care au reuşit să conecteze şcoala la internet, să facă curăţenie în sat, să instaleze scaune în curtea şcolii, au făcut acest lucru cu cîţi bani, au avut susţinere financiară din partea voastră?

Alina Rusu:
„Din partea noastră nu au avut susţinere financiară pentru că proiectul presupunea anume încurajarea lor să găsească soluţii, pentru că atunci cînd ai bani direct în mînă, deja nu e acelaşi lucru. Noi am încercat să încurajăm trei grupuri de tineri, le-am dat fiecărui grup cîte o mie de lei, însă doar pentru că ei nu găseau surse financiare sau au găsit o parte din bani şi mai aveau nevoie doar de puţini.”

Europa Liberă: Dar cum reuşiţi să motivaţi tinerii mai puţin activi, să le zic aşa, cei pentru care este mai important să stea în faţa televizorului sau a computerului decît să facă curat în sat sau să instaleze scaune în curtea şcolii? Cum ar putea fi ei atraşi?

Alina Rusu:
„Ne-am spus şi noi această Alina Rusu

Alina Rusu

problemă şi ne-am dat seama că o soluţie ar fi să găsim aceşti tineri activi, pentru că prin ei putem să ajungem la cei mai puţin activi, ei cunosc mai bine cine sunt şi cum pot să se apropie de ei şi să-i motiveze, respectiv scopul nostru a fost să le dăm acestor tineri activi instrumente cum anume să se apropie de colegi, fie în timpul orelor, fie la recreaţie. Anume acest lucru ni se pare eficient, prin exemplul propriu.”

Europa Liberă: Şi s-a reuşit până acum acest lucru?

Alina Rusu:
„Sigur, s-a reuşit. Pentru toate cele 13 grupuri unul din scopuri a fost şi mobilizarea comunităţii şi toţi au implicat semenii lor la implementarea proiectelor.”

Europa Liberă: Alina, pentru că aceste proiecte au vut loc oarecum în timpul sau între campaniile electorale. Cît de mult au încercat să profite primarii sau reprezentanţii unor anumite partide politice din teritoriu ca să scoată foloase pe seama iniţiativelor de tineret?

Alina Rusu:
„Sigur că au fost tentaţi, fără acest aspect probabil nu s-ar numi politică. Însă şi tinerii noştri au beneficiat de aceasta, trebuie să recunoaştem, ei au jucat pe ego-ul politic şi în unele cazuri le-a reuşit să obţină fie autorizaţia de a desfăşura campania de salubrizare, fie autorizaţia de a construi un parc pe un teritoriu care deja de 15 ani nu aparţine nimănui, adică s-a încercat să se tragă folos din aceasta.”

Europa Liberă: Deci, au comunicat cu adulţii „pe limba lor”. Alina, mulţumim pentru interviu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG