Linkuri accesibilitate

Lucas Papademos: „Nu există soluţii magice”.




Italia şi Grecia, în acest moment „pacienţii” incurabili ai zonei euro, au noi guverne, interimare, gândite să treacă prin parlament măsuri extrem de nepopulare de austeritate şi să recîştige încrederea pieţelor financiare. Ileana Giurchescu cu mai multe detalii:


„Pacienţii” incurabili ai zonei euro


Miercuri seară, noul guvern grec, condus de Lucas Papademos, a câştigat fără probleme votul de încredere al Parlamentului. Din 300 de deputaţi, 255 au votat pentru. Este un guvern de uniune naţională, dominat de partidul socialist al fostului premier Papandreu, din care mai fac parte opoziţia conservatoare şi un mic partid naţionalist. Guvernul Papademos ar trebui să organizeze şi noi alegeri generale programate în principiu pentru mijlocul lunii februarie.

Dar până atunci trebuie să asigure aplicarea măsurilor de austeritate agreate cu Uniunea Europeană şi care au adus Greciei credite de aproape 200 de miliarde de euro. Altfel ţara intra în incapacitate de plată. Printre aceste măsuri se numără majorarea impozitelor, combaterea evaziunii fiscale - sport naţional în Grecia - şi reducerea birocraţiei cu cel puţin 30 de mii de funcţionari de stat.

Vorbind înainte de votul parlamentului, noul premier a declarat că Grecia trebuie să rămână în zona euro şi a recunoscut că guvernul său are o sarcină mult prea mare şi amplă pentru cele câteva luni cât va rămâne la putere. „Nu există soluţii magice” a mai spus Papademos.

Italia are şi ea un nou guvern de tehnocraţi condus de fostul comisar european, Mario Monti. Un guvern în care nu este nici un politician, dar care reuneşte bancheri, diplomaţi, oameni de afaceri. La fel ca noul guvern din Grecia, şi guvernul Monti are un singur mandat: să reducă datoria Italiei. Şi implicit, să evite falimentul celei de a treia cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Monti preia şi funcţia de ministru al economiei.

După votul din Senat, lista noului guvern va fi prezentată, de aşteptat vineri, şi în camera inferioară a Parlamentului.

Pentru scurt timp, este vorba de câteva ore, pieţele financiare au reacţionat pozitiv la formarea noului guvern italian, dar la sfârşitul zilei de miercuri, dobânda cerută pentru obligaţiunile cu scadenţă de 10 ani crescuse din nou la aproape 7%. Este nivelul care a obligat ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda să ceară sprijinul financiar la Uniunii Europene.

Interesant este că până în vară, situaţia Italiei era bună, deşi datoria ţării se ridica la 120% din PIB. Pieţele financiare şi-au pierdut însă încrederea după ce fostul premier Silvio Berlusconi a tot amânat adoptarea unor măsuri de austeritate, menite tocmai să reducă această datorie.

Şi pentru noul guvern Monti va fi extrem de greu să recâştige încrederea pieţelor financiare, mai ales că pentru moment majoritatea experţilor sunt de părere că Uniunea Europeană nu are suficiente fonduri pentru a salva a treia economie a zonei.

Ca şi în Grecia, marile probleme ale economiei italiene sunt: salarii mari, productivitate mică, o birocraţie obeză şi multe impozite pe care toată lumea încearcă să nu le plătească.
XS
SM
MD
LG