Linkuri accesibilitate

Un reportaj de la grădinița „Curcubeu” din Orhei, unde de cinci ani se practică educaţia incluzivă pentru copii cu dizabilităţi.


Astăzi UNICEF a efectuat o vizită de lucru la grădinița Nr.12 „Curcubeu” din oraşul Orhei, care mai bine de cinci ani a început promovarea proiectului educaţiei incluzive. Grădiniţa din Orhei este frecventată de circa 250 de copii dintre care 36 sunt cu cerinţe educaţionale speciale, adică au dizabilităţi atît fizice, cît şi mentale. Recent grădiniţa a fost dotată cu transport, rampe de acces pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii şi alte servicii necesare pentru educaţia copiilor cu necesităţi speciale. Un reportaj semnat de Alla Ceapai:


Un reportaj de la grădiniţia nr.12 din Orhei



Nu vede, nu vorbeşte, nu poate merge şi abia de reuşeşte să ridice capul şi să mişte mănuţele. Este vorba despre Liza o fetiţă de numai 7 anişori. Deşi este mobilizată într-un scaun cu rotile, de trei ani ea frecventează grădiniţa „Curcubeu”. Părinţii micuţei sunt siguri că în prejma copiilor sănătoşi, fetiţa lor este mai fericită, spune educatoarea Raisa Beiu.

Liza

Liza

„Copiii simt că pe ea ceva o doare şi au grijă de ea. Se joacă cu ea şi veşnic au grijă de ea. Şi ea simte grija asta. Chiar acum am obţinut un mare progres, cînd noi începem a cînta ea poate să ne îngîne.”

Pînă la vîrsta de 4 ani Liza s-a aflat la Centru pentru copii cu dizabilităţi din Orhei, în incinta grădiniţei „Curcubeu”. La iniţiativa Asociaţiei obşteşti „Femeia şi copilul protecţie şi sprijin”, susţinută de administraţia publică locală şi cea a grădiniţei, copiii de la centru au început să fie integraţi în grădiniţă. Directoarea asociaţiei obşteşti, Alexandra Grăjdian:

Alexandra Grăjdian

Alexandra Grăjdian

„Şi atunci treptat am început să selectăm copiii ca ei să vină în grădiniţă, să lucrăm cu specialiştii ca ei să ştie cum să acorde asistenţă acestor copii, să adunăm părinţii şi să le lămurim că copiii aceştia s-au născut sub acelaşi soare ca şi copiii ceilalţi ai lor şi au aceleaşi drepturi la dragoste, la afecţiune. La început era teamă părinţilor care au copiii aceştia că o să fie obijduiţi că nu o să fie aşa primiţi, că o să fie marginalizaţi.”

Alexandra Grăjdian mai spune că grădiniţa a fost dotată cu servicii speciale de terapie, psihologie, serviciul logopedic şi cel de kinetoterapie, de care pot beneficia nu doar copii cu dizabilităţi.

Totuşi, existenţa unui centru pentru copii cu dizabilităţi pe lîngă grădiniţă, dar mai cu seamă incluziunea acestor copii a fost acceptată cu mare reţinere de către părinţii copiilor majoritari, menţionează directoarea grădiniţei Emilia Ştirbu:

Emilia Ştirbu

Emilia Ştirbu

„Prima dată cînd s-a deschis centrul, părinţii au spus să construiască un gard mare între centru şi grădiniţă pentru ca copiii lor să nu-i vadă, că ei se tem, din faptul că altfel merge. Asta trebuie toată societatea să se întoarcă cu faţă către copiii cu cerinţe educaţionale speciale.”

Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi Andrei Gîrlea preşedintele organizaţiei ADRA, un alt partener în implementarea acestui proiect:

Sala de kinetoterapie

Sala de kinetoterapie

„Primul lucru care trebuie realizat ar fi acesta – să fie altfel percepuţi copiii care trebuie incluşi. Şi nu neapărat pentru aceasta este nevoie de cele mai multe investiţii, pe undeva cred că o atitudine simplă pe care am putut să o urmărim în grădiniţa doamnei Emilia ar deja suficientă, viaţa omului nu o schimbă finanţele neapărat, ci atitudinea omului faţă de alt om.”

Pînă în prezent, ministerul educaţiei în parteneriat cu administraţia publică locală, UNICEF în Moldova şi alte ONG-uri din domeniu au dezvoltat servicii de educaţie incluzivă în 158 de instituţii preuniversitare.
XS
SM
MD
LG