Linkuri accesibilitate

Ion Dron: „Alegerea președintelui este doar o soluție de moment.”





Alegerile Preşedintelui Republicii la 18 noiembrie au devenit imposibile, deoarece deputaţii n-au propus nici un candidat. Confuzia şi incertitudinea pe scena politică rămâne într-un fel de crescendo. Ce se va întâmpla în continuare, de vreme ce legislaţia nu acoperă o asemenea situaţie? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice.

Europa Liberă: Conclavul Alianţei de la guvernare nu a reuşit nimic şi din hogeagul Parlamentului continuă să iasă fum negru, semn că Republica Moldova nu are încă şi nu va avea în zilele următoare, cel puţin, un şef de stat. Politicienii moldoveni par să aibă o inventivitate uriaşă: acum iată că din nou au intrat într-o situaţie neprevăzută de lege, nu?

Ion Dron:
„Exact. Pentru noi este specifică superficialitatea cu care tratămunele probleme fundamentale cu care se confruntă Republica Moldova. Una dintre probleme este nu absenţa legilor, dar felul cum sunt ele croite, cum sunt elaborate, fără o analiză fundamentală. Şi această lege cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova este o mostră destul de grăitoare în acest sens.

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Ion Dron despre rostul și perspectivele alegerii președintelui


Această lege a fost concepută încă în anul 2000. Pe alocuri ea a fost croită şi de noua guvernare, dar iarăşi dacă mă repet cu referire la superficialitate, iată avem situaţia. Eu nu-mi pot imagina, adică chiar îmi este jenă pentru cei care au compus această lege, cum oare nu se putea de intuit o astfel de situaţie când nici o persoană nu-şi va prezenta candidatura?

Şi aici sunt două întrebări – sau noi ducem lipsă de competenţă, sau sunt nişte persoane care foarte bine gândesc aceste lucruri pentru a putea beneficia în viitor de imperfecţiunea acestor lege. Deci, este o situaţie stupidă.”

Europa Liberă: Poate ar trebui să candideze la preşedinţie de vreme ce sunt atât de vizionari. E ca şi cum meciul de fotbal ar continua în afara terenului de joc şi în afara regulilor valabile pe acest teren. Ce-ar trebui să urmeze acum sau ce poate urma, de vreme ce alegerile au fost anunţate, dar nu candidează nimeni? Se poate începe totul de la zero? Sau eşecul de acum poate fi considerat o primă tentativă după care să urmeze alegeri repetate ale preşedintelui?

Ion Dron:
„Eu nu ştiu dacă voi fi elegant în exprimări, dar felul cum sunt „terfelite” în ultimul timp legile în Republica Moldova nu-mi dă posibilitatea cât de cât să-mi construiesc o viitoare ipoteză a acţiunilor acestei puteri. Avem dispoziţii clare prescrise de Constituţie şi aţi văzut în ultimii doi ani cum sunt interpretate şi cum se intenţionează de a se interpreta aceste norme reieşind din interesele partiinice.

În cazul de faţă îmi vine foarte greu să modelez o situaţie cum ar proceda politicienii, deoarece în această seară nu Parlamentul va hotărî, cum a spus deputatul Tudor Deliu pare-mi-se, cum va derula situaţia. Vor hotărî interesele de grup, iar interesele de grup sunt reprezentate astăzi de câteva persoane; şi îmi vine foarte greu astăzi să ştiu ce este în capul acestor persoane. Pentru mine este foarte clar un singur lucru: deocamdată interesele lor nu coincid cu interesele noastre.”

Europa Liberă: Totuşi, dv. personal vedeţi o soluţie „legislativă” ca să nu se perpetueze până la ridicol această situaţie ?

Ion Dron:
„Nu ştiu dacă eu sunt persoana care să le dau sfaturi, dar totuşi această lege are în ultimul alineat al articolului 9 printr-o analogie s-ar putea merge şi debloca această situaţie prin numirea unei alte date a alegerilor. Adică Parlamentul ar avea o soluţie. Dar mi-e teamă să nu fie perpetuată această problemă iarăşi o lună sau două. O lată zi ar fi o soluţie, adică numirea unei noi date a alegerilor. Există această posibilitatea chiar şi în condiţiile ambiguităţii legii de astăzi. Nu ştiu dacă o vor face parlamentarii…”

Europa Liberă: Să admitem că se modifică Legea cu privire la alegerile preşedintelui şi parlamentul soluţionează problema „alegerilor fără cei de ales” sau a „nunţii fără mireasă”. Ce garanţie există că mai târziu nu va apărea o nouă situaţie ciudată neprevăzută de lege?

Ion Dron:
„Trebuie să spunem pentru cei care ne ascultă şi care cred în ceea ce spunem noi: alegerea preşedintelui astăzi este o soluţie de moment. Este o soluţie de moment şi nu poate rezolva alegerea preşedintelui de astăzi suma de probleme instituţionale care sunt în Republica Moldova graţie acestei Constituţii care este în acest moment cu multe cusururi. Când spun aceste lucruri, mă refer la acest institut al preşedinţiei în Republica Moldova.

Teoretic şi practic, problemele democraţiei sunt strâns astăzi legate de problemele guvernării. Şi ca să fiu mai
Teoretic şi practic, problemele democraţiei sunt strâns astăzi legate de problemele guvernării.

explicit – formele de guvernare republicană astăzi, în epoca modernă, sunt forma prezidenţială şi semi prezidenţială.

Iată, potrivit Constituţiei noi avem declarată o formă parlamentară, dar în esenţă avem o formă prezidenţială. Pentru că avem un preşedinte cu nişte puteri care este peste atribuţiile parlamentului. Avem o situaţie bizară când cel care este ales de către un grup de persoane mai apoi poate să elibereze din funcţie, adică folosind cuvinte mai puţin juridice.

În situaţia aceasta haideţi să facem un exerciţiu: ce se întâmplă atunci când mandatul Parlamentului este de trei ani de zile, iar mandatul preşedintelui este de patru ani de zile, un viitor Parlament se va confrunta cu aceleaşi probleme. Nimeni astăzi nu poate garanta că preşedintele, având împuternicirile de a desemna un prim-ministru, nu va fi tentat sau nu va fi împins de la spate de un grup sau altul să provoace alegeri anticipate.

Iar alegerile anticipate pot fi provocate foarte uşor atunci când un preşedinte are atribuţiile de a desemna prim-ministrul. Potrivit legii, el este obligat numai să consulte parlamentul. Dar consultaţia ştiţi ce înseamnă? Vine în parlament, discută 10 min. şi spune, domnilor, eu m-am consultat cu voi şi desemnez persoana X. Grupurile parlamentare, ipotetic vorbind, nu sunt de acord, şi atunci iarăşi plecăm în alegeri anticipate.”

Europa Liberă: Dle Dron, pe mine personal m-aţi convins - preşedinţii ca şi banii nu întotdeauna aduc fericirea. Alegerea acum a unui preşedinte va presupune şi anumite probleme peste un timp când, de exemplu, acestui şef de stat s-ar putea întâmpla să nu-i mai placă guvernul propus de majoritate. Ce soluţii pot exista?

Ion Dron:
„Dacă mai există loc de responsabilitate, pentru clasa politică astăzi sunt două direcţii de acţiune beneficie pentru noi, mai puţin benefice pentru ei. Din punct de vedere conceptual, dacă totuşi dânşii consideră că trebuie să avem şi această instituţie de preşedinte al ţării, atunci ar fi normal ca să-i reducă din împuternicirile acestui preşedinte şi acest exerciţiu poate fi făcut prin modificarea Constituţiei pe cale legislativă, adică în urma unui consens toate aceste partide urmează să modifice Constituţia reducând din atribuţiile preşedintelui.

Dacă nu vor să o facă, atunci trebuie să o spună: că problema instituţiei preşedinţiei în Republica Moldova este o problemă, 20 de ani noi urmărim că această funcţie este un izvor de probleme. Prin urmare poate ar fi cazul să fie pusă în discuţie şi problema reducerii acestei instituţii. Avem sau nu avem noi nevoie de această instituţie dacă ne declarăm o republică parlamentară? Poate trebuie să mergem pe calea ţărilor civilizate – un prim-ministru puternic, un Parlament lucrativ şi funcţia preşedintelui să fie lăsată într-o parte.

Deoarece această instituţie a preşedinţiei nici de cum nu-şi găseşte locul în ierarhia administraţiei publice locale. Fie ea institutivă, legislativă, noi deocamdată nu înţelegem clar unde este locul acestei instituţii. Şi altceva: noi trăim într-o epocă de criză, bine nu va fi în continuare, prin urmare statul are obligaţia să se gândească şi la cheltuielile suportate cu această instituţie. Dar chiar dacă cheltuielile nu sunt atât de majore, din punct de vedere al funcţionalităţii, eu am experienţa de lucru în autorităţile centrale ale statului şi vă spun că funcţionează instituţia preşedinţiei şi a guvernului atunci când există un partid de guvernământ.

Dar în coaliţie întotdeauna există această luptă internă de după cortină între consilierii, direcţiile care funcţionează în preşedinţie şi guvern, deseori aceste funcţii se dublează şi nu aduc nimic bun actului de guvernare. Prin urmare această instituţie merită să fie sau restrânsă atribuţiile, sau chiar lichidată.

Europa Liberă: Poate că idea unor comentatori de a anula în general ziua alegerilor preşedintelui, ca ziua de luni, după cum se propunea în faimosul film sovietic „Mâna cu briliante” nu este chiar atât de lipsită de sens. Dle Dron, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG