Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Liderul nerecunoscutei republici transnistrene Igor Smirnov candidează la un nou mandat de preşedinte, în ciuda presiunilor Rusiei. Tiraspolul dezminte acuzaţiile Moscovei privind delapidarea ajutoarelor umanitare ruseşti. Cum va influenţa campania electorală începutul negocierilor oficiale pentru Transnistria, reluate după o pauză de aproape 6 ani. Şi cum cred locuitorii Transnistriei că ar trebui să fie viitorul premier şi guvern al regiunii.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Valentina Ursu.


Dialoguri transnistrene



----------------------------------------------------
La Tiraspol, pe 11 noiembrie a expirat termenul pentru depunerea candidaturilor la președinția Transnistriei. Şase politicieni au depus actele de înregistrare, ultimul fiind Igor Smirnov, care conduce republica nerecunoscută de 20 de ani. Printre contracandidații lui Smirnov se numără președintele Sovietului suprem, Anatoli Kaminski, și fostul speaker Evgheni Șevciuc. Kaminski a primit recent sprijinul explicit al președinției Rusiei, care a spus că el ar fi un lider mai potrivit la Tiraspol, fiind mai tânăr, mai bun diplomat și mai în măsură să contribuie la rezolvarea conflictului transnistrean. Autoritățile moldovene refuză să comenteze alegerile transnistrene care vor avea loc pe 11 decembrie şi pe care Moldova nu le recunoaște.

Autoritățile electorale ruse spun că nora liderului transnistrean Igor Smirnov nu poate candida la alegerile pentru Duma de Stat în decembrie pentru că are cetățenie triplă: rusă, ucraineană și moldovenească. Potrivit agenției Ria Novosti, Comisia Electorală Centrală de la Moscova a cerut în justiție ca Marina Smirnova să fie exclusă dintre candidații partidului „Spravedlivaia Rossia”. Un lider al partidului a declarat însă că informația furnizată autorităților electorale de Comisia de Anchetă a Rusiei ar fi învechită. Într-un alt dosar, anchetatorii ruși îl cercetează și pe soțul Marinei și fiul liderului transnistrean, Oleg Smirnov în legătură cu deturnarea a milioane de dolari din ajutoarele umanitare acordate regiunii transnistrene.

Sovietul suprem din Tiraspol a adoptat o declaraţie în care-şi exprimă profunda îngrijorare faţă de ceea ce a numit drept grave încălcări ale procesului electoral. Declaraţia NU dă nume concrete, dar subliniază că anumiţi candidaţi ar fi supuşi unor presiuni fără precedent şi că ar fi chiar ameninţaţi cu răfuiala. Deputaţii transnistreni susţin că în campania de denigrare a concurenţilor ar fi implicate unele organizaţii obşteşti şi mass-media, precum şi anumite instituţii ale puterii de la Tiraspol. „În societate este indusă o atmosferă de frică şi ameninţări. (…) Considerăm că sunt inadmisibile cazurile de limitare a libertăţii de întrunire, ca şi presiunile asupra cetăţenilor şi partidelor pe motive politice”, se arată în declaraţia Sovietului suprem, în care cea mai numeroasă fracţiune este a partidului „Obnovlenie”, condus de Anatoli Kaminski, favoritul Moscovei în alegerile transnistrene.

Şi tot săptămâna trecută Sovietul suprem a votat în ultima lectură legea cu privire la guvern. Cabinetul de miniştri ca organ colegial în care deciziile se iau prin vot, precum şi funcţia de prim-ministru sunt instituţii noi pentru regiunea transnistreană. Urmare a reformei constituţionale din vara acestui an, după alegerile 11 decembrie, noul lider al administraţiei transnistrene va fi lipsit de competenţa de a conduce guvernul, această funcţie revenind unui prim-ministru, a cărui candidatură va fi propusă însă tot de şeful administraţiei.

Într-o întâlnire avută la guvern cu un grup de tineri, premierul Vlad Filat a spus că Moldova ar putea să ceară statut de ţară candidată la Uniunea Europeana în următorii câțiva ani. Tinerii l-au întrebat pe premier, potrivit agenţiei Moldpres cum vede Moldova peste 3 ani. Vlad Filat a răspuns că în trei ani moldovenii vor avea regim liber de vize cu Uniunea Europeană, va fi fost semnat acordul de asociere şi Moldova va fi în zona de liber schimb a Uniunii.

Rusia şi Georgia au semnat un acord bilateral care va permite Rusiei să devină membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Rusia a depus cerere pentru OMC acum 18 ani, dar după războiul ruso-georgian din 2008, Georgia, care este membra a OMC a condiţionat aprobarea ei de impunerea unor controale vamale la graniţele de facto cu Abhazia şi Osetia de Sud, regiunile ei separatiste, recunoscute drept state de Moscova. Acordul a fost semnat miercuri la Geneva şi o companie independenta va putea să facă controale la graniţele de facto ale acestor regiuni. Osetia de Sud şi Abhazia au criticat înţelegerea spunând că le limitează „suveranitatea”.
--------------------------------------------------------

Europa Liberă: Actualul liderul al regiunii transnistrene Igor Smirnov ţine să rămână la putere în pofida voinţei Kremlinului. Săptămâna trecută, Comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse a făcut percheziţie la sediile companiilor ce aparţin fiului său. De asemenea, nora liderului transnistrean, care pretinde la un mandat în Duma de stat, are şi ea probleme. Pe 10 noiembrie, ministerul de externe al nerecunoscutei republici nistrene şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu percheziţia de la reprezentanţa sa din Moscova făcută în cadrul procesului penal privind delapidarea a 160 de milioane de ruble ruseşti oferite Transnistriei de către Rusia în calitate de ajutor umanitar. Cum este văzută această situaţie la Tiraspol, l-am întrebat pe oaspetele ediţiei de astăzi, analistul politic din Bender Grigori Volovoi.

Grigori Volovoi: „Cred că Rusia cunoştea demult faptul că Marina Smirnov are cetăţenie triplă şi despre rolul pe care l-a avut fiul liderului transnistrean, Oleg Smirnov, în istoria cu delapidarea ajutoarelor umanitare ruseşti, ca şi despre faptul că al doilea fiu al lui Igor Smirnov nu se află în Transnistria, ci locuieşte permanent undeva peste hotare, în ciuda multiplelor interdicţii de călătorie impuse cinovnicilor transnistreni. Toate aceste lucruri erau cunoscute. Însă Rusia le-a scos abia acum în prim plan, ca pe un as din mânecă, pentru a face presiuni asupra actualului lider al Transnistriei Igor Smirnov. Pentru că prin rudele sale, prin copii, Rusia încearcă să-l forţeze să renunţe la al cincilea mandat de preşedinte. Cred că anume aşa pot fi interpretate acţiunile Rusiei.”

Europa Liberă: Dle Volovoi, de ce însă abia acum Igor Smirnov a devenit indezirabil Moscovei?

Grigori Volovoi

Grigori Volovoi

Grigori Volovoi: „Sunt mai mulţi factori ce ar fi putut determina Rusia să ia această decizie. Însă eu cred că Rusia îşi doreşte să aibă la Tiraspol un politician mai flexibil, mai loial, în rezolvarea problemei transnistrene. Rusia are nevoie de o Transnistrie care să ţină cont de ceea ce se petrece în procesul de negocieri ca parte a soluţionării acelor probleme pe care Rusia le pune în faţa Moldovei şi Transnistriei. Un alt aspect important cred că se referă la interesele economice pe care le au în Transnistria o parte a autorităţilor şi businessmanilor din Rusia. Probabil că aici au apărut divergenţe serioase, şi de aceea a apărut nevoia înlocuirii unui lider cu altul”.

Europa Liberă: Suspansul dacă va candida sau nu Igor Smirnov pentru un al cincilea mandat a planat până în ultima zi de depunere a actelor, 11 noiembrie, când a sa candidatură a şi fost înregistrată. Însă Rusia îl sprijină în mod deschis pe şeful Sovietului suprem, Anatoli Kaminski. Credeţi că la aceste alegeri din 11 decembrie este posibilă o schimbare la vârf în Transnistria?

Grigori Volovoi: „Tehnic, este posibil. Pentru că cel puţin trei dintre candidaţii înregistraţi până acum - iar aceştia sunt fostul speaker al Sovietului suprem, Evgheni Şevciuk, actualul şef al Sovietului suprem, Anatoli Kaminski şi liderul comuniştilor transnistreni Oleg Horjan – fiecare dintre ei poate fi considerat drept un concurent real la funcţia de preşedinte. Altceva este cine şi cum va vota pentru ei. Din informaţiile ce le deţin, se pare că liderul campaniei este Evgheni Şevciuk, primul care s-a înregistrat. Kaminski rămâne puţin în urmă, în ciuda susţinerii masive din partea Rusiei. Însă toate se pot schimba în ultimele zile, pentru că resursele administrative sunt la turaţii maxime iar părerile oamenilor se pot schimba.”

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, politologul din Bender Grigori Volovoi, preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Omului din Transnistria.

*
La finele acestei luni, la Vilnius, capitala Lituaniei, ar urma să fie reluate, după o pauză de aproape 6 ani, negocierile oficiale pe tema Transnistriei. Care este agenda reuniunii şi în ce măsură discuţiile ar putea fi influenţate de campania electorală din stânga Nistrului sunt doar câteva întrebări adresate de colega mea, Valentina Ursu, vicepremierului pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „ Pentru prima rundă de discuţii oficiale noi avem două subiecte pe care urmează să le discutăm: principiile procesului de negocieri, şi al doilea aspect important este agenda acestor negocieri. Nu agenda unei reuniuni propriu-zise, dar agenda întregului proces. Vom discuta asupra domeniilor concrete, care trebuie să fie incluse ca parte componentă a negocierilor. Principalele domenii importante sunt aspecte politice ale reglementării conflictului, probleme de securitate, pe care le avem între cele două maluri ale râului Nistru, după care aspecte de deblocare a unei activităţi normale în domeniul economic şi comercial între Chişinău şi Tiraspol, aspecte sociale, care vizează persoane concrete. Mă refer la cetăţenii moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului.

Tot aici sunt şi elemente de garanţii pe care le discutăm de fapt pe parcurs, care există astăzi atât în formatul misiunii de pacificare, pe care o avem atât cu participarea partenerilor noştri internaţionali din afara procesului de pacificare şi multe alte elemente pe care le vom considera necesare să fie parte a discuţiilor noastre pe parcurs.”

Europa Liberă: Nu în zadar v-am întrebat în ce măsură depinde reuşita acestui proces de negocieri de voinţa politică a celor de la Tiraspol pentru că, dacă e tot să-l citez pe premierul Vlad Filat, el spunea că Igor Smirnov nici pe departe nu este un interlocutor cu care ai putea uşor să discuţi, sau să găseşti limbaj comun, să cazi de acord. Şi atunci politica promovată de Smirnov bănuiesc că este politica pe care o promovează şi cei care vin la negocieri.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Noi trebuie să fim conştienţi că vrem sau nu vrem, în Republica Moldova în anul ʼ92 a avut loc un conflict armat, unde spre regret au decedat cetăţeni moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. A trecut suficient timp, 20 de ani aproape, pentru ca să ne debarasăm de anumite clişee ale perioadei de atunci, din ʼ92 şi să vedem lumea prin prisma secolului 21. Prin prisma unor norme, principii, valori europene, ca parte a continentului în care ne aflăm.

Eu aş vedea ca o necesitate ca şi domnul Smirnov să vadă soluţionarea conflictului prin prisma nu a războiului din ʼ92, dar a realităţilor de astăzi. Astăzi în Republica Moldova, la Chişinău avem elite totalmente noi politice, şi în Guvern, şi în Parlament, şi în toate structurile noastre. Nu mai avem persoane care să trăiască cu fobia războaielor, cu fobia unor duşmani, cu fobia necesităţii protejării pe căi armate a unor interese.

Suntem într-o lume interconectată, unde nu se mai admit conflicte, sau utilizarea forţei, sau discriminarea unora de către alţii. Astăzi trebuie să construim poduri între noi, nu să ne divizăm în continuare.

Astăzi trebuie să ne apropiem pentru că cu cât mai mult mă ocup de acest conflict cu atât mai mult sunt convins că nu există nici o deosebire dintre locuitorii de pe malul stâng şi cei de pe malul drept. Sunt aceiaşi cetăţeni moldoveni, sunt aceiaşi etnici ruşi, ucraineni, care locuiesc paşnic şi convieţuiesc paşnic cu toată lumea, atât la Chişinău, cât şi pe malul stâng al Nistrului.

Cred că trebuie să ne debarasăm de ideea că o reglementare a conflictului prin reunificarea Republicii Moldova ar aduce beneficii unor grupuri din populaţia acestei ţări. Nu este adevărat. Nu trebuie să existe câştigători şi perdanţi în urma reglementării conflictului transnistrean.

Sunt şi pledez pentru o soluţie în care toată lumea să aibă beneficii, mă refer la toţi cetăţenii acestui stat, care să poată să beneficieze de o viaţă mai bună, de standarde mai înalte, de un nivel de respectare a drepturilor omului cu mult mai înalt decât este acum, mă refer la regiunea transnistreană. De un nivel de dezvoltare economică, de care am beneficia cu toţii împreună. Deci asta este politica Guvernului.”

Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova Eugen Carpov, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

*
Europa Liberă: La rubrica Vox populi de astăzi, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender cum şi-ar dori să fie viitorul guvern şi prim-ministru ai regiunii transnistrene?

„Trebuie să muncească spre binele oamenilor. Pentru că toţi vorbesc frumos, însă nimeni nu face nimic. Ne afundăm tot mai mult în mocirlă. Iar asta nu se va termina cu bine. Nu ştiu, poate că toţi aşteaptă când lumea îşi va pierde răbdarea şi va fi o răscoală ca în 1917. Este nevoie de un om cinstit care să se gândească la popor.”

„Să fie pentru popor, să fie pentru oameni, nu ca acum – împotriva poporului, cum e şi miliţia şi toţi ceilalţi. Ce să facă pentru asta? Să creeze locuri de muncă, aşa încât să putem să ne întreţinem familia. Legile să fie făcute pentru popor. Dar lumea e pasivă. A fost un miting pe data de 7 şi au venit numai câteva zeci de oameni. Ce folos că luăm decizii, dacă nu se face nimic?”

„Ne trebuie un guvern democratic, echitabil. Aşa încât să nu conducă numai preşedintele”.

„Mie îmi convine conducerea de acum. Pensiile sunt bune, serviciile medicale la fel”.

„Un guvern cinstit, iată ce-mi doresc. Noi nu putem afla cu ce ei se ocupă, căci iată că numai după moartea liderilor URSS aflăm şi noi ce boroboaţe au făcut.”

„Să fie echitabil şi să aibă un program în folosul oamenilor. Să mărească salariile bugetarilor nu cu 5 sau 10 ruble, dar cu 5 sau 10 la sută, să existe salarii decente aşa încât să nu umble lumea săracă prin tomberoane şi să cerşească, să nu avem atâţia copii ai străzii şi familii sărace. Salariul mediu e 3500. Ca medic, eu primesc două mii şi jumătate. Despre ce să mai vorbim?”

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG