Linkuri accesibilitate

Sergiu Ostaf: „Poliţia nu trebuie să vadă în cei care protestează doar un pericol, doar un obstacol.”


În ultimii 3 ani moldovenii au ieşit în stradă ca să-şi facă cunoscute opţiunile de trei ori mai des, experţii interpretînd aceste cifre drept o creştere a nivelului de asigurare a dreptului la întruniri şi la exprimare. Evenimentele de acum doi ani din aprilie îi fac însă pe specialişti să pună la îndoială capacităţile forţelor de ordine şi ale autorităţilor locale de a face faţă unei situaţii de conflict. Experţii şi-au exprimat aceste rezerve la o masă rotundă, organizată în cadrul proiectului „Consolidarea libertăţii de întrunire în Republica Moldova”, susţinut de Delegaţia UE la Chişinău, la care a fost prezentă corespondenta noastră Lucia Diaconu.

După modificările operate acum trei ani în legea care asigură libertatea întrunirilor normele în vigoare dau dreptul cetăţenilor să se întrunească în baza unei simple înştiinţări a autorităţilor locale, fără să ceară autorizaţie. Astfel legea a devenit, la părerea experţilor, una din cele mai bune în regiune.

Dar în acelaşi timp participanţi la masa rotundă au constatat că forţele de ordine rămîn cu cîţiva paşi în urmă în aplicarea legii, dovadă fiind reprimarea protestelor din 7 aprilie. Expertul Florin Gîscă, unul dintre organizatori şi coordonatorul proiectului „Consolidarea libertăţii de întrunire în Republica Moldova”:

„A fost o situaţie excepţională care a demonstrat la momentul acela că forţele de ordine fie nu au fost suficient de profesioniste pentru a face faţă situaţiei de atunci, fie au fost alte circumstanţe care au determinat poliţia să nu aibă cel mai adecvat comportament şi reacţie faţă de cele întîmplate.”

Vechile metode tactice folosite de oamenii legii vin în contradicţie cu noile obligaţii care prevăd facilitarea şi protecţia întrunirilor, iar aptitudinile şi mentalitatea sînt depăşite, susţine Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului.

„În Vest noi observăm tot mai mult şi mai mult o nouă abordare în activitatea poliţienească, în menţinerea ordinii publice, unde poliţia comunică, poliţia se angajează, identifică situaţiile dificile, comunică cu diferite segmente în masa celor care protestează, foloseşte inteligenţa pentru a evalua riscurile, negociază. Şi trebuie să abandonăm acea abordare în care există confruntare, în care poliţia vede în cei care protestează doar pericol, doar un obstacol.”

Reprezentanţi ai forţelor de ordine au replicat că oamenii legii sînt neglijaţi de organizatorii întrunirilor şi au amintit că dispozitivele de poliţie din teren de fapt execută ordinile superiorilor.

„Nu toţi organizatorii doresc să se întrunească cu poliţia pentru a discuta problemele de asigurare şi menţinere a ordinii publice în cadrul unor întruniri”, a notat şeful Secţiei Ordine Publică a Comisariatului de poliţie Chişinău Iurie Krijanovski.

Pe ce trebuie să insiste autorităţile? Sergiu Ostaf recomandă mai multe direcţii, între care aducerea în fruntea organelor de forţă a oamenilor cu abordări noi şi schimbarea principiilor de instruire a tinerelor cadre. Concomitent cu aceste măsuri, pentru consolidarea capacităţilor forţelor de ordine expertul remarcă nevoia dotării corespunzătoare a poliţiei cu echipament de protecţie.

Dar toate numai după ce, conchide expertul, veghetorii ordinii publice vor fi să recunoască întîî de toate abaterile de la lege la care s-au dedat în timpul memorabilelor evenimente din aprilie 2009.
XS
SM
MD
LG