Linkuri accesibilitate

China - între „securitatea culturală” și „spațiul de libertate” al Internetului.


Ai Weiwei cu „Sunflower Seeds”, lucrarea sa expusă la Tate Modern Gallery, la London, în octombrie 2010

Ai Weiwei cu „Sunflower Seeds”, lucrarea sa expusă la Tate Modern Gallery, la London, în octombrie 2010

Ai Weiwei: „este intolerabil să privezi pe cineva de libertate fiindcă a contribuit la redactarea unei platforme de idei”.






Peste 1100 dintre dumneavoastră, ascultătorii postului nostru de radio, ați reacționat fie direct pe site-ul nostru, fie pe pagina noastră de Facebook, manifestîndu-vă interesul față de ultima emisiune La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, consacrată Chinei și relațiilor Moldovei cu această mare putere emergentă. Mai puțini însă, direct, la spusele unui tînăr moldovean aflat la Beijing și specializîndu-se în management turistic, care nota că duce „dorul de Facebook și Youtube” interzise de autoritățile chineze de teama unor „revolte de masă sau acțiuni de protest”.

Subiectul libertății de informație și de comunicare pe Internet între semeni în China este unul de o extremă actualitate și observația tînărului Ion Aleexev, citată din emisiunea de sîmbătă, aruncă o lumină asupra unor realități diferite între Moldova actuală și puterea prosperă, uneori invidiată a Chinei.

Cultură și politică: Ai Weiwei, libertatea de expresie și „securitatea culturală” în China


Cu două săptămîni în urmă la Beijing, la încheierea sesiunii anuale a Comitetul Central al Partidului comunist, oficialitățile au difuzat un comunicat, prin care era anunțat un plan de reformă axat pe... „securitatea culturală”. Liderii comuniști intenționează, potrivit comunicatului, să îmbunătățească „sensul identității și încrederii în cultura chineză”, să apere „securitatea culturală” a țării, să consolideze „puterea soft și influența internațională a propriei culturi”. Același comunicat afirmă că „țara nu trebuie să-și aprovizioneze cetățenii numai cu o viață materială amplă, ci și cu una culturală sănătoasă [sic!] și bogată” fiind „imperativ să fie promovate valorile fundamentale socialiste” prin încorporarea lor în învățămînt, structura partidului și „progresul moral”.

Experții în politică observau imediat că în umbra acestor formulări se anunță măsuri pentru a întări și mai mult controlul Partidului Comunist asupra mediilor și în special a utilizării Internetului. Cu peste jumătate de miliard de utilizatori Internet și peste 200 de milioane dintre ei consultînd și folosind blogurile, autoritățile sînt mai mult decît îngrijorate de capacitatea Internetului de a influența opinia publică. Internetul ca „spațiu al libertății” și „securitatea culturală” propovăduită de oficialitățile comuniste exprimă, în mod evident, două viziuni complet diferite și care vin în contradicție.

De altfel, curînd după anunțul noii politici culturale, autoritățile au făcut cunoscute și o serie de măsuri concrete pentru generalizarea înregistrării identității reale a utilizatorilor chinezi de pe rețeaua Internet.

De unde vine primejdia percepută de autoritățile comuniste este clar și o ilustrează cazul celebrului artist plastic și arhitect chinez Ai Weiwei

Ai Weiwei

Ai Weiwei. Arestat în aprilie trecut, în momentul în care se pregătea să plece în Hong Kong, artistul - un susținător al disidentului Liu Xiaobo, laureat al Premiului Nobel pentru Pace - și-a văzut confiscate îninte de toate calculatorul, discurile dure și cheile USB.

Nu a fost singurul, potrivit site-ului chinez de apărare a drepturilor omului, alți 39 de disidenți chinezi au fost arestați după lansarea pe Internet a unor apeluri anonime la revoluție și manifestații de susținere a mișcărilor așa-numitei „primăveri arabe”.

Ai Weiwei, născut în 1957, fiu al unui mare poet exilat după revoluția culturală într-o provincie îndepărtată a Chinei și constrîns la tăcere, a studiat alături de celebri realizatori de film chinezi la Academia de film de la Beijing și apoi în Statele Unite, O lucrare Ai Wewei expusă la Muzeul de Artă Contemporană Frankfurt

O lucrare Ai Wewei expusă la Muzeul de Artă Contemporană Frankfurt

devenind un artist de renume internațional, cu lucrări expuse în toate marile galerii și muzee de artă ale lumii.

Revenit în China în 1993, Ai Weiwei fost tot timpul oaia neagră a autorităților și cenzurii comuniste, blogul său a fost interzis, semnarea Cartei 08 condamnată, iar artistul hărțuit permanent.

Eliberat în iunie anul acesta după trei luni de închisoare, era expus de agenția China Nouă care relata că Ai Wewei și-ar fi „recunoscut vinovăția faptelor imputate și a unor fraude fiscale”. Urmare a presiunii internaționale autoritățile au găsit o altă formulă de a încerca să-l reducă la tăcere: a fost somat să plătească fiscului chinez, în decurs de trei săptămîni, impozite și amenzi în valoare de peste 1,8 milioane de dolari.



Intr-un lung interview cu Reuters, Ai Weiwei declara că se va „lupta pînă la moarte” cu autoritățile comuniste care nu au în fapt nici o dovadă a pretinsei evaziuni fiscale pentru care este somat să plătească.

Intr-o altă convorbire, cu săptămînalul Newsweek, artistul se revolta împotriva celor care exploatează „sclavii Pekinului”, oameni veniți în fiecare an pentru a construi poduri, drumuri și locuințe. „Cui aparțin aceste locuințe? - întreba el pentru a răspunde: „Membrilor guvernului, magnaților industriei cărbunelui, diectorilor marilor întreprinderi.”

Desemnat în octombrie de revista britanică Art Review drept artistul cel mai important al anului, un premiu evident cu tentă politică, împotriva artistului erau imediat formulate aceleași condamnări din partea Ministerului chinez de externe, ca și împotriva lui Liu Xiaobo după acordarea Premiului Nobel.

Parcă pentru a pune în lumină încotro bate acea formulare recentă de necesitate a asigurării „securității culturale”, din China se anunța că sprijinitorii artistului au colectat pînă acum, via Susținători ai lui Ai Weiwei la studioul de artă Weiweis demolat de autorități la Shanghai

Susținători ai lui Ai Weiwei la studioul de artă Weiweis demolat de autorități la Shanghai

Internet, peste 700 de mii de dolari, aproape jumătate din suma cerută de administrația financiară pînă marțea viitoare, iar sprijinitori ai săi au parcurs mai multe mii de km pentru a-l întîlni și a-i preda fonduri.

Ai Weiwei declara astăzi, citat de France Presse, că are „nevoie de sprijin moral din partea tuturor, nu de bani” și adăuga că va rembursa toate sumele primite.

Iar analiștii observă încă odată distanța dintre spusele autorităților, potrivit cărora „cultura devine o parte importantă din competitivitatea largă a țării noastre” și cele ale artistului disident ce afirma că „este intolerabil să privezi pe cineva de libertate fiindcă a contribuit la redactarea unei platforme de idei”.
XS
SM
MD
LG