Linkuri accesibilitate

Intolerant și neîncrezător dar flexibil și cu talent la limbi străine


Angela Nicolaou: „Dacă părintele nu crede într-un viitor mai prosper şi mai bun, cum să înveţe copiii acest lucru?”



Un clasament al prosperităţii în lume, clasament realizat de Institutul internaţional de cercetări „Legatum” cu sediul la Londra în plasează, între altele, pe moldoveni printre cei mai intoleranţi oameni de pe glob faţă de străini şi minorităţi, printre cei mai insensibili din punctul de vedere al carităţii sau al încrederii în aproapele său ş.a.m.d. Cum se explică aceste defecte şi ce calităţi le-ar putea echilibra? Ne vom lămuri atât cât este posibil în câteva minute de convorbire cu Angela Nicolaou, magistru în ştiinţe psihologice şi psihoterapeut.

Europa Liberă: Moldovenii, doamnă Nicolaou – şi nu ştiu dacă generalizăm chiar brutal - par a fi în general destul de mulţumiţi de ei înşişi… Şi asta se deduce din chiar elementara comunicare – că sunt şi harnici, şi buni la suflet, şi cu încrede faţă de aproapele său şi că aşa şi pe dincolo. Numai că diferite studii, clasamente mai au deseori efectul unui duş rece şi contrazic drastic optimismul exagerat în acest sens. Cel mai recent clasament al prosperităţii în lume, realizat de Institutul internaţional de cercetări „Legatum” de la Londra, de exemplu, oferă nişte cifre care nu menţin deloc într-o lumină chiar favorabilă moldovenii. Iar în această privinţă nu ne exprimăm etnic, ci ne referim la cetăţenii în general ai R. Moldova? Potrivit indexului „Legatum”, de pildă, R. Moldova s-ar afla printre cele 30 de ţări în care nu se poate vorbi de prosperitate şi domnia legii. În ce măsură asemenea realităţi influenţează profilul psihologic al individului din această ţară?

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Angela Nicolaou despre defectele și calitățile moldovenilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:16 0:00
Link direct


Angela Nicolaou: „Influenţează foarte puternic. Din ce cauză? Eu aş spune din cauza că poporul
Angela Nicolaou
Angela Nicolaou
nostru este lispit de o memorie istorică, o memorie care ar avea o continuitate armonioasă a valorilor, modelelor, tendineţelor care formează, în special, o personalitate.”

Europa Liberă: Iată că mai lipseşte ceva moldovenilor, dincolo de prosperitate. Haideţi să continuăm cu inventarul a ceea ce s-ar numi defecte sau i-ar face pe moldoveni mai puţin demni de respect. De exemplu, cum s-ar explica din punctul Dvs. profesionist faptul că doar 13 la sută din ei declară că pot avea încredere în alţii? De unde această neîncredere?

Angela Nicolaou:
„Iarăşi, revenim la istoria noastră. De aproape o sută de ani am fost minţiţi, am fost lipsiţi de casă, am fost trimişi în diferite ţări în perioada sovietică, prin urmare moldoveanul nu are încredere în nimeni, are încredere într-un cerc restrâns de oameni, în rude, cumătri, fraţi, şi tot aşa.”

Europa Liberă: Mai nou, se pare că nici în rude nu are prea multe încredere luînd în considerare migraţia extrem de extinsă şi despărţirile de lungă durată amestecate cu probleme financiare uneori.

Angela Nicolaou:
„Păi, nu are, pentru că nu are
Noi nu avem această experienţă de a trăi bine, noi nu avem experienţa de a fi în siguranţă...

nicio experienţă pozitivă în viaţă, nu are modele civilizate, noi am trăit într-o permanentă frică, părinţii noştri trăiesc cu memoria perioadei lui Brejnev că a fost bine. În rest, noi nu avem această experienţă de a trăi bine, noi nu avem experienţa de a fi în siguranţă, de a fi protejaţi de stat, de a ne exprima propria noastră personalitate.”

Europa Liberă: Dacă e să cităm din acelaşi studiu, numai 17 % de moldoveni donează pentru acţiuni de caritate. Poate fi doar sărăcia explicaţia acestei cifre şi realităţi?

Angela Nicolaou:
„Zgîrcenia nu este doar o calitate a persoanei, este o frică în faţa vieţii, o dorinţă de a-ţi proteja necesităţile primare, fizice. În acest caz persoana este interesată doar de propriile bunuri. E o primă dorinţă, apoi urmează dorinţa de a dona şi de a ajuta pe altcineva. În studiu se spune că doritori de a dona sunt cei care au un serviciu stabil, care au un nivel de viaţă mai bun şi femeile. O jumătate din cetăţenii ţării noastre trăiesc la un nivel foarte jos, la limită, trăiesc de la salariu la salariu. În acest caz el nu poate să facă donaţii pentru că nu îi sunt satisfăcute necesităţile primare.”

Europa Liberă: Îmi apare o întrebare: de vreme ce ştim ce înseamnă dificultăţile în viaţă, greutatea, viaţa proastă, de ce nu avem mai multă compătimire şi de ce nu dăm din ce nu avem uneori?

Angela Nicolaou:
„Oricum noi venim din familii care au anumite valori şi principii...”

Europa Liberă: Sper, dna Nicolaou, să nu fie valori şi principii cum sunt cele din cadrul vieţii politice...

Angela Nicolaou:
„Vrem noi sau nu, părinţii noştri ne insuflă unele principii de percepere a vieţii şi dacă părintele nu este un optimist, de unde copilul să fie optimist? Dacă părintele nu crede într-un viitor mai prosper şi mai bun, cum să înveţe copiii acest lucru?”

Europa Liberă: Republica Moldova e printre cele mai intolerante 20 de ţări faţă de străini şi minorităţi ţări din lume. Să fie aceeaşi explicaţie de până acum? Aceeaşi memorie istorică?

Angela Nicolaou:
„Este foarte mult legată, toleranţa nu este o calitate separată, este un rezultat al unui grup de trăsături personale şi toleranţa se formează atunci cînd sunt condiţii de satisfacere a nevoilor materiale, spirituale, cînd scade sentimentul de inferioritate şi umilire, atunci cînd persoana este acceptată necondiţionat, atunci cînd încercarea lui de a se manifesta este percepută pozitiv.”

Europa Liberă: Dna Nicolaou, dar totuşi pe lîngă acest buchet de defecte, cu ce calităţi s-ar putea lăuda moldovenii, pentru că aşa cum spuneam mai înainte, aparenţa este că moldovenii au o părere destul de bună despre ei înşişi.

Angela Nicolaou:
„Cu ce suntem buni? Noi suntem foarte flexibili, foarte adaptabili, ceea ce este foarte bine. Noi foarte bine învăţăm limbile, iar în orice ţară unde nu se duce moldoveanul, el îşi găseşte locul, nu este străin.”

Europa Liberă: Şi se pare că nu suntem nici prea harnici într-un anume fel pentru că văd că numai 53 la sută din moldoveni cred că dacă munceşti mult, reuşeşti în viaţă. E un fel de filozofie a lenii pentru aproape dintre populaţie. Din punctul dvs de vedere este întradevăr aşa?

Angela Nicolaou:
„Este un mit, nu este doar în Moldova o astfel de situaţie, un mit care persistă în mintea unei categorii de persoane care cred că atunci cînd „munceşti din greu, atunci ai”. Sunt alte persoane care cred că nu este neapărat necesar să lucrezi fizic din greu ca să prosperi. Iarăşi, această atitudine vine de unde? Situaţia actuală din ţară nu dă dovadă că persoana poate să reuşească singură. Pe cine nu întrebi spune că nu am cumătri, rude influente, deci nu am sorţi de izbîndă, nu pot spera la un serviciu mai bun.”

Europa Liberă: Deci, nu ne rămâne să sperăm la condiţii de viaţă mult mai bune, astfel încît multe dintre ceea ce se consideră a fi defecte ale moldovenilor, în general, să se diminueze, să devină mai puţin importante.
XS
SM
MD
LG