Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Gazoductul controversat


Zîmbete la nivel înalt la inaugurare

Zîmbete la nivel înalt la inaugurare

Acţionarul principal, cu 51%, al gazoductului inaugurat la Lubmin, este concernul rus Gazprom.





În localitatea nord-germană Lubmin s-a inaugurat marţi gazoductul prin care Rusia va furniza Europei de vest o cantitate însemnată de energie, cifrată la un volum anual de 55 de miliarde de metri cubi. La festivitatea din Lubmin au participat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, cancelara Angela Merkel şi înalţi demnitari de stat din Franţa, Olanda şi Danemarca. Uniunea Europeană a fost reprezentată de comisarul, Günther Oettinger.

O corespondență de la William Totok (Berlin)


În opinia lui Medvedev inaugurarea gazoductului înseamnă un pas important în vederea „consolidării relaţiilor cu Uniunea Europeană şi Germania”. O părere similară a exprimat şi ex-cancelarul Gerhard Schröder, care în 2005 a încheiat cu ex-preşedintele Putin înţelegerea privind construirea gazoductului cu o lungime de 1224 de kilometri şi care a costat 7,4 miliarde de euro.

În septembrie Schröder a spus că acest gazoduct va face mai sigur transportul şi va asigura volumul necesar de gaze naturale. „Gazoductul”, a continuat Schröder, „deschide Europei o cale directă spre imensele resurse energetice ruseşti din Siberia.”

Această imagine pozitivă încearcă s-o răspîndească şi Comisia răsăriteană a industriaşilor germani. În pofida faptului că şi Angela Merkel a vorbit la festivitatea de inaugurare despre un „proiect exemplar” pentru cooperarea ruso-germană, gazoductul (cunoscut şi sub denumirea North Stream) continuă să stîrnească reacţii negative. Mai ales în ţările baltice, în Polonia, Ucraina şi Belarus - care trebuiau tranzitate dacă gazoductul n-ar fi fost proiectat să treacă prin Marea Baltică.

Dacă gazoductul ar fi trecut prin aceste ţări, ele ar fi încasat sume importante de tranzit. Pe de altă parte ţări ca Ucraina şi Belarus însă ar fi putut opri furnizarea gazelor în cazul ivirii vreunui conflict cu Moscova. Asta s-a întîmplat în ultimii ani cu gazoductele care trec prin aceste state, provocînd în cîteva ţări vestice crize temporare de energie.

Criticii proiectului invocă dependenţa Occidentului şi mai ales a Germaniei faţă de energia rusă. Cei care susţin proiectul însă reliefează instabilitatea furnizorilor din alte regiuni, mai ales din lumea arabă.

Pentru o parte însemnată a clasei politice germane, Rusia continuă, însă, să fie o ţară cu deficite democratice. Preşedintele federal Christian Wulff nu a ezitat să-i amintească omologului său rus acest aspect. În timpul întîlnirii celor doi şefi de stat, Wulff l-a îndemnat pe Medvedev să facă mai mult pentru respectarea libertăţii presei şi dreptului la întruniri publice. Abia după ce standardele statului de drept vor fi similare cu cele europene, a precizat Wulff, se va putea discuta şi despre renunţarea la vize de călătorie pentru cetăţenii ruşi.

În pofida acestor critici, formulate diplomatic, Wulff a elogiat relaţiile bilaterale, care s-au transformat într-un adevărat „parteneriat strategic”. Cu prilejul aniversării a 22 de ani de la căderea zidului din Berlin, Wulff a amintit şi de sprijinul Rusiei la realizarea unificării celor două Germanii.
XS
SM
MD
LG