Linkuri accesibilitate

Un proiect pilot bazat pe finanţarea după formula mixtă public-privat şi promovarea unei activităţi de antreprenoriat de către casele de cultură.


Fundaţia Soros-Moldova şi Centrul de Politici Culturale au lansat un proiect de instruire a personalului caselor de cultură şi a specialiştilor din cadrul administraţiilor locale, raionale ca aceştia ulterior să poată reorganiza casele de cultură în centre de furnizare de servicii culturale. Într-un proiect pilot vor fi alese 6 case de cultură pentru acest program de instruire şi modernizare. Alla Ceapai relatează:


Ar putea fi modernizate casele de cultură?



Faima casei de cultură din satul Ratuş, raionul Criuleni se datorează celor două formaţiuni corale „Şamanii” şi „Flori de dor”, dar şi spectacolelor de iarnă, care adună sătenii de toate vîrstele. Directorul casei de cultură Petru Chetruşca spune însă că şi-ar dori ca aceste spectacole să cucerească şi scenele europene:

„Avem foarte multe invitaţii peste hotare, dar nu putem suporta cheltuielile că toate sunt din contul părinţilor şi a copiilor. Dacă ar fi să avem suportul material pentru a achita măcar o parte din cheltuielile de transport, atunci am avea plecări şi ar deveni mai atractiv pentru copii, asta ar fi remunerarea pentru munca lor.”

Petru Chetruşca spune că banii alocaţi de către autorităţile locale, îi ajung doar pentru serviciile de întreţinere a edificiului.

Finanţarea insuficientă este o situaţie caracteristică pentru mai multe case de cultură din Republica Moldova, în opinia directorului Centrului de politici culturale în Republica Moldova, Veaceslav Reabcinschii:

„Mecanismul acesta care există astăzi de susţinere a activităţii culturale pe cap de locuitor el a îmbătrînit. Este un mecanism al economiei planificate, socialiste. Iar aceţi bani sunt foarte puţini şi ei nu ajung pentru a repara pentru a schimba activitatea acestor instituţii, se dă la toţi cîte puţin şi toţi mor.”

Finanţarea după formula mixtă public-privat şi promovarea unei activităţi de antreprenoriat de către casele de cultură este unul dintre pilonii proiectului de reformare a celor şase case de cultură pe care şi l-a propus Centrul de Politici Culturale şi Fundaţia Soros. Pentru a participa la acest proiect directorii căminelor culturale din toate raioanele Republicii Moldova trebuie să depună dosare de participare.

Veaceslav Reabcinschii: „Pe noi foarte mult ne interesează în ce măsură comunitatea este interesată de activitatea casei de cultură, din această cauză am vrea să participe în proiect şi o organizaţie neguvernamentală. Şi de asemenea ne interesează atitudinea autorităţii publice locale sau raionale.”

Punerea în aplicare a proiectului va conduce la apariţia unor lăcaşe utile pentru localnicii din comunitate, spune Victoria Miron, director program mass-media şi politici culturale la Fundaţia Soros Moldova:

„Să aibă o idee foarte clară cum trebuie să funcţioneze, ce trebuie să facă, cum trebuie să coopereze cu propria comunitate. Comunitatea se aşteaptă la ceva de la casa de cultură, la ce anume se aşteaptă, pentru că dacă se ajunge că aceste așteptări coincid cu un management bun din partea casei de cultură, pentru că casa de cultură trebuie să fie acea care să reacţioneze la aceste necesităţi.”

Experţii susţin că activitatea de antreprenoriat şi atragerea investiţiilor străine ar face posibilă nu doar supravieţuirea dar şi existenţa în regim autonom a caselor de cultură.
XS
SM
MD
LG