Linkuri accesibilitate

Gh. Țurcanu: „nu este de ajuns să creezi servicii, să reorganizezi sistemul de sănătate fără pregătirea personalului medical.”




Un clasament realizat de o organizaţie internaţională - Save the Children/Salvaţi Copiii - oferă prilejul de a reveni la o temă fundamental importantă - la modul şi condiţiile în care se naşte în Republica Moldova. Şi nu credem că există cineva care să nu fi fost, să nu fie sau să nu urmeze să fie preocupat direct de această problemă. Cât de bună este Republica Moldova pentru mame? Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul adjunct al Sănătăţii, Gheorghe Ţurcanu.

Europa Liberă: Raportul „Condiţia mamei la nivel mondial” al organizaţiei „Salvaţi Copiii”, mai exact clasamentul din acest an al acestei organizaţii, clasament al celor mai bune ţări din lume pentru mame, plasează Republica Moldova pe locul 40 din 164 de ţări. Republica Moldova se află la coada lotului de ţări considerate dezvoltate. Trebuie să fie o consolare, dle ministru, faptul că ţara nu se află printre ţările cele mai proaste sau ostile pentru mame şi că - deşi la coadă - dar e într-o echipă de ţări unde e de preferat să naşti?

Gheorghe Ţurcanu:
„Fără doar şi poate că e de bine. Eu aş dori ca ţara în întregime, pe toate domeniile să ne aflăm pe locul 40. Însă aş menţiona faptul că acest loc a fost obţinut cu foarte multă activitate. Deoarece dv. ştiţi că în cadrul programului „Provocările Mileniului”, trei provocări sunt în domeniul sănătăţii, dintre care două, în mod direct. Este reducerea mortalităţii materne şi reducerea mortalităţii infantile la copii.

Cu viceministrul Gheorghe Țurcanu despre nașteri, nou născuți, mame și situația maternităților în Moldova


În cadrul acestor provocări, Ministerul Sănătăţii pe parcursul a mai multor ani a lucrat foarte activ anume pe acest domeniu. Mai mult ca atât în ultimul timp, în ultimii 2-3 ani, R. Moldova pentru Comunitatea Statelor Independente şi în fostul Pact de Stabilitate pentru coeziune socială este ca ţară exemplu pentru rezultatele obţinute prin proiectele în domeniul perinatologiei şi asistenţei medicale mamelor şi copiilor.

Au fost foarte multe proiecte cu suportul UNICEF, OMS, BM, PNUD şi alte organizaţii care au fost partenere ale Ministerului Sănătății. Noi socotim că este un rezultat bun, însă să nu ne liniştim pentru că mai avem multe probleme în acest domeniu pentru a face rezultatul şi mai bun.”

Europa Liberă: În general, pentru a stabili locul unei ţări într-un clasament al celor mai bune ţări pentru mame se aplică mai multe criterii care ţin de sistemul sanitar, sistemul educativ, contextul economic şi politic care influenţează bunăstarea mamei şi copilului, durata concediului maternal acordat mămicilor, hrana etc. Din punctul Dvs. de vedere, ce criterii fac Republica Moldova o ţară mai bună pentru mame şi care dintre ele, mai nesuferită?

Gheorghe Ţurcanu:
„Momentul cel mai pozitiv este că cu implementarea asigurărilor obligatorii de sănătate din 2004, toate femeile gravide - indiferent dacă activează sau nu activează, este angajată în câmpul muncii -, sunt asigurate de către stat şi ele au poliţa de asigurare medicală înaintată de CNAM. Acesta este un factor.

Al doilea factor este tot destul de important. Ministerul Sănătății a complet şi a reorganizat serviciul de asistenţă medicală de urgenţă pentru a lărgi accesibilitatea la acest serviciu. Dacă, să zicem în perioada sovietică, fostele raioane aveau doar câte un centru de salvare, acum acest serviciu a fost reorganizat complet şi acum, suplimentar la serviciul de urgenţă din centrul raional, au fost deschise puncte de urgenţă în localităţile cu populaţie mai mare de 5 mii şi în jurul de 10-15 mii, care sunt ataşate la centrele de sănătate. Plus la aceasta au fost adoptate, în cadrul asigurărilor obligatorii de sănătate, medicamentele compensate pentru diferite categorii de populaţie.

Un lucru destul de pozitiv au fost proiectele şi programele. Pentru că nu este de ajuns ca să creezi careva servicii, să reorganizezi sistemul de sănătate fără ca să petreci pregătirea personalului medical. Asta a fost problema cheie că în cadrul proiectului de perinatologie, pe parcursul a multor ani, practic au fost pregătiţi toţi obstetricienii, ginecologii din Republica Moldova, medicii de familie, medicii neonatologi din maternităţi prin noi programe, prin noi tehnologii. Aş zice aşa că mergem, pare-se, la părerea Ministerului Sănătății, în compartimentul dat ne integrăm în UE corect, pentru că aprecierile din partea OMS şi din partea altor organizaţii este destul de pozitivă în acest domeniu.”

Europa Liberă: În ce privinţă se stă prost, dle vice-ministru?

Gheorghe Ţurcanu:
„Dacă în privinţa respectivă, să zicem acelaşi compartiment de condiţii ale maternităţilor noi am făcut mult lucru, totuşi aceleaşi condiţii hoteliere, acelaşi utilaj medical el ar trebui renovat complet. Nu avem încă sursele respective.

Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul sănătăţii mamei şi copilului este nu fel de exemplu al asistenţei medicale de cel mai înalt nivel. Noi încă nu am obţinut nici în acest institut să avem toate tehnologiile necesare. Ne folosim şi de serviciile Spitalului Republican, şi de utilajul altor spitale, dar este programat în următorii doi ani ca tot utilajul medical ce este necesar pentru acordarea asistenţei medicale gravidelor din Republica Moldova să fie renovat.”

Europa Liberă: Dle ministru, pe vremea când mi s-a născut mie primul băiat, care acum este adult, lăuzele, îmi amintesc, de la un centru raional unde a născut nevasta mea cărau cărbuni cu ligheanul pentru a face focul în sobe. Din acest punct de vedere s-au mai îmbunătăţit condiţiile în maternităţile din centrele raionale sau am rămas la perioada anilor ʼ70 ?

Gheorghe Ţurcanu:
„Fără doar şi poate că este un progres. Aş spune mai mult decât atât. Avem raioane, să zicem jumătate din raioanele republicii, unde s-a făcut reparaţie modernă, să nu-i spun europeană. S-au făcut foarte multe. În cadrul proiectului de perinatologie au fost dotate cu utilaj. Gazificarea a dat multe rezultate. Practic toate spitalele raionale au fost gazificate. Maternităţile au condiţii şi mai bune. Însă ce este mai important, ca să fiu înţeles corect?

Tehnologiile noi. Noi, conform cerinţelor OMS, am creat trei nivele. Şi am stipulat că la nivelul I să zicem la raioanele cu o populaţie mai mică de 60 de mii, primesc numai naşterile fiziologice. Al II nivel este spitalele teritoriale care avem 10 spitale în republică la care sunt ataşate 3-4 raioane. Acolo sunt de acum cu unele patologii care nu necesită tratament complicat la nivel republican. Şi al treilea nivel este nivelul republican.

Avem chiar şi aşa numita „partogramă” în maternităţi unde este scris, stipulat fiecare medic ce trebuie să facă la nivelul respectiv. Asta a avut un efect. Ea poate nu lucrează încă foarte bine. Că dacă ar lucra foarte bine, noi poate ne-am ridica de pe locul 40 pe 30, sper că poate şi mai sus ne vom ridica.”

Europa Liberă: Maternităţile de stat nu mai sunt singurele unde se poate naşte. Viitoarele mame au libertatea de a alege unde să nască, dacă desigur au dare de mână sau libertate financiară? A îmbunătăţit această nouă realitate lucrurile din punctul de vedere al mediului prietenos de ţară pentru mame?

Gheorghe Ţurcanu:
„Eu n-am menţionat toate proiectele şi programele. Dar avem acel care aţi menţionat dv. - Spital prietenos copilului, spital prietenos mamei. Acel program care a fost înfăptuit. Toate proiectele, toate programele au avut un aport pozitiv şi libera alegere noi am clasat graviditatea şi naşterea în categoria de urgenţă. Adică unde se află femeia, acolo poate să se adreseze, la acea maternitate, şi acolo va naşte. Nu-i să se ducă numaidecât într-un anumit spital teritorial cum era în trecut.

Europa Liberă: Dar private, private există maternităţi?

Gheorghe Ţurcanu:
„Este un contingent foarte mic de femei care se duc în spitale private. Noi încă nu am ajuns la nivelul de peste hotare, unde sunt private peste 30 la sută din spitalele care privesc naşterile. Noi avem un procent, aşa că influenţa esenţială a sistemului medical privat nu este.”

Europa Liberă: Dle, dar dacă de exemplu sunt o femeie care urmează să nască şi locuiesc într-un sat la o oră de centrul raional sau unde este un spital. Ce mă fac, cum mă descurc când îmi vine sorocul ?

Gheorghe Ţurcanu:
„În primul rând serviciul de urgenţă care a fost creat nou are posibilitatea ca ceas mai mare distanţă pentru a transporta să fie de 30 de minute…”

Europa Liberă: Este o regulă doar în teorie sau şi în practică, dle ministru?

Gheorghe Ţurcanu:
„Şi în practică. Noi putem să vă dăm cifrele câte femei au fost transportate cu serviciul de urgenţă. Însă să zicem sunt naşteri patologice, care pot să se declanşeze şi nu o vei putea transporta. Fiecare lucrător medical şi orice medic ştie a primi naşterile, poate nu în măsura în care o fac specialiştii ginecologi, obstricienii; doar cunoaşteţi, când este declanşată o naştere şi în avion, este chemat orice medic şi toţi posedăm această procedură de a primi naşteri.”

Europa Liberă: Deci, dvs. spuneţi că nu se mai naşte în fân, ca să spunem aşa, ca pe vremuri…

Gheorghe Ţurcanu:
„Nu, nu spun asta. Sunt naşteri patologice, sunt naşteri în afara instituţiilor medicale, sunt naşteri chiar şi în transportul medical. Nu putem exclude aceasta 100 de procente. Sunt naşteri pe care le numim rapide, care se declanşează şi ea poate într-o oră să nască, sau chiar şi mai rapid. Dar practic 99 de procente, toate femeile nasc în instituţiile medicale.”

Europa Liberă: Dle vice-ministru, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG