Linkuri accesibilitate

România nu ar pierde nimic daca ar scoate din Constitutie „statul national”, pentru că juridic vorbind această sintagmă ar acoperi doar intentia de marginalizare a minorităţilor.


Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania a inceput in forta discutiile privind modificarea actualei Constitutii, pornind chiar de la primul articol si argumentind ca un stat care-si recunoaste minoritatile nationale si le acorda drepturi, nu se mai poate autodefini drept „national”.

Primul articol al Constitutiei precizeaza ca „Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”. Maghiarii din Romania, care reprezinta circa sapte la suta din totalul locuitorilor tarii au ca o obiectiv mai vechi scoaterea sintagmei „stat national” din Constitutie, tocmai pentru a sublinia caracterul multietnic al tarii, cu atit mai mult cu cit la articolul sase al Legii Supreme se precizeaza ca „statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor entice, culturale, lingvistice si religioase”.

Liderii maghiari socotesc ca prin renuntarea la expresia de „stat national”, Romania ar putea sa demonstreze, inclusiv prin Constitutie, deschiderea spre minoritatile sale. Modelul românesc al rezolvarii problemelor interetenice este vazut in capitalele Occidentale ca fiind de succes, iar din 1996 incoace maghiarii au participat aproape neintrerupt la guvernarea tarii.

Ideea de „stat national” apartine mai degraba secolului al XIX-lea, asa numitul secol al natiunilor, cind au fost create „statele–natiune”. Este cel putin disonant faptul ca politicienii romani din toate partidele tin inca la glorificarea „statului national”, in vreme ce presedintele român cere la Bruxelles urgentarea federalizarii Uniunii Europene. Pe de alta parte „statul national” este mai degraba o formulare istorica, decit juridica, de aceea chiar state ca Franta au renuntat demult la astfel de definitii constitutionale.

România nu ar pierde nimic daca ar scoate din Constitutie „statul national”, pentru ca juridic vorbind aceasta sintagma ar acoperi doar intentia de marginalizare a minoritatilor. Pentru maghiarii din Romania ar putea fi, insa, un semn ca statul nu mai gindeste in clisee confruntationiste.

Parlamentarii români au inceput discutiile pentru revizuirea Constitutiei, pornind de la faptul ca peste 70 la suta din electorat a votat la referendumul din 2009 pentru desfiintarea unei camere a Legislativului si transformarea acestuia intr-un parlament unicameral.

Intrebarea este daca o simpla revizuire ar fi suficienta pentru a transforma o Constitutie rigida intr-una functionala. Raspunsul specialistilor este clar, Romania are nevoie de o Constitutie noua, nu de una cu petice. Doar intr-un astfel de cadru nou ar putea fi pusa problema eliminarii sintagmei „stat national”, fiindca actuala lege fundamentala a Romaniei prevede, la articolul 152 – privind „Limitele revizuirii”, că „dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.
XS
SM
MD
LG