Criza financiară globală îi atinge, fără îndoială, şi pe Moldova şi pe moldoveni. Radu Benea a stat de vorbă despre criza globală şi efectele ei asupra moldovenilor cu analistul economic Iurie Gotişan
Iurie Gotișan în dialog cu Radu Benea
Iurie Gotişan: „Un factor important, care a generat în mare parte criza actuală, se datorează şi excesului a tot felul de inovații financiare în sistemele, să zic eu, financiar-bancare europene și nu numai. Bineînțeles că aceste inovaţii la nivel de individ sunt destul de avantajoase, cum ar fi, de exemplu, achitarea facturilor bunăoară pentru întreținere neieșind din casă, sau să faci o achiziție de valoare fără a umbla cu buzunarele pline de bani, ş.a.m.d. Totuși, pentru sistem în ansamblu, toate astea rezultă cu un cost major. Ba mai mult, când piețele se globalizează, adică putem face tot felul de tranzacții cu orice colț al lumii, atunci contaminarea, să spunem astfel, de produse financiare ultramoderne amplifică și mai mult aceste riscuri. Toate astea, dacă vreți, induc panică între jucătorii de pe piața financiară sau bancară și într-un fel sau altul dublează riscurile deja existente, inclusiv riscul datoriilor suverane în o bună parte a țărilor europene, care tot până la urmă cade pe seama sistemelor bancare ale acestora.”
Europa Liberă: Marii finanțiști ai Europei deseori declară că pericolul vine de fapt de la un surplus de lichidități.
Iurie Gotişan: „Țin să fiu absolut de acord cu această afirmație. Dar să nu mergem departe, ori la noi piața bancară este în surplus de lichidități, însă în acelaşi timp băncile locale nu prea se înghesuie să acorde credite și nici să diminueze prea mult din dobânzi, deoarece simt că riscurile sunt destul de mari şi chiar şi cele care vin de pe extern. Spre exemplu, activele totale ale sistemului bancar moldovenesc sunt evaluate în prezent la peste 46 miliarde lei, sau circa patru miliarde de dolari, dintre care cam jumătate sunt active lichide ale băncilor, care pot fi îndreptate spre creditare. Vedeţi, se creează impresia că băncile „pun banii la saltea”, astfel putem spune că piețele interbancare s-au „gripat” într-un fel, creditul nu funcționează cum ar trebui să funcționeze, există o oarecare frică, poate chiar o criză de încredere. Cu toate că datele pe care le pune la dispoziţie Banca Naţională arată că creditarea în primele nouă luni ale anului a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi înlăturată o astfel de criză de încredere, cum aţi spus Dumneavoastră??
Iurie Gotişan: „Criza de încredere este de fapt ceea ce am spus la început în cuvinte mai simple: aceasta a generat dacă vreți urmare a defectelor noului sistem financiar creat în ultimii 20 de ani. Fiindcă acele inovațiile financiare, care de regulă presupun securizarea, transformarea unei game largi de împrumuturi în obligațiuni, au răspândit într-un final şi riscuri majore. Obligațiuni care au fost transpuse tot pe seama statelor, guvernelor și astăzi în Europa avem ceea ce avem. Ei, or, o criză de încredere nu poate fi rezolvată doar prin simple declarații. Nu încape îndoială că se va scurge după mine mult timp, până ce situația actuală pe piețele financiare va fi într-un fel sau altul depășită, stare care implică o reglementare mai bună a piețelor, recapitalizarea a nu puține bănci și injecții regulate de lichidități de către băncile centrale. În acelaşi timp înclin să presupun că nu se va reveni degrabă la o politică a banilor ieftini și asta în pofida faptului că o bună parte a băncilor centrale mai scad din dobânzile de referință pentru a crește mijloacele financiare în piață. Cred eu că creditul pentru întreprinderi, firme, companii, dar și pentru simpli cetățeni va fi relativ scump pentru mult timp încolo, Republica Moldova în acest sens nefiind o excepţie.”
Europa Liberă: Vorbind despre criză, vreau să vă întreb cât de afectate sunt sau ar putea fi reprezentanțele moldovenești ale băncilor europene care au probleme?
Iurie Gotişan: „La prima vedere putem spune că chiar deloc. Băncile locale care de fapt sunt subsidiare a unor bănci europene, se dezvoltă în cea mai mare parte separat, adică au o politică proprie independentă, nedepinzând practic de băncile mamă, dacă putem spune astfel. Și aici mă refer la BCR Chișinău, subsidiara grupului austriac Erste Bank, în portofoliul căreia se află pachetul majoritar al BCR din Romania, dar și din Moldova, sau a aceleiaşi Mobiasbancă, proprietate a grupului Societe Generale, sau chiar EuroCreditBank, care practic este cu capital majoritar grecesc, toate nu par să aibă probleme, cel puțin din datele pe care le publică Banca Naţională a Moldovei. Piața bancară moldovenească nu prea este ancorată, eu ştiu, la fluxurile financiare de proporții, astfel că mai puțin este afectată direct. Totuși, cred eu, nu trebuie sa ne îmbătăm cu apă rece. Și vecinii noștri de peste Prut spuneau că nu vor fi afectați de criză, însă multe instituții financiare din Romania resimt consecințele acesteia. În cazul în care adevăratele efecte asupra statelor europene nu vor fi evitate, acestea se vor răsfrânge și asupra economiei moldovenești, prin reducerea eventuală a remitențelor, exporturilor și în final a consumului, care până la urmă tot economia va fi afectată.”
