Linkuri accesibilitate

Un film cu mulți actori, între care AIE şi PCRM.



De doi ani încoace Republica Moldova nu are un şef de stat, după ce Parlamentul a ratat patru tentative de alegere a preşedintelui. Primele două încercări s-au consumat după alegerile parlamentare din aprilie 2009, când majoritatea nu a reuşit să convingă opoziţia democratică de atunci să dea mult râvnitul „vot de aur” pentru candidatul PCRM, Zinaida Greceanîi, ca să fi acumulat cele 61 de voturi prevăzute de Constituţie. În consecinţă, parlamentul a fost dizolvat şi au urmat alegeri parlamentare anticipate.

Impasul alegerii preşedintelui



Scrutinul a avut loc La 29 iulie, Urmare a acelor alegeri s-a constituit Alianța pentru Integrare Europeană. În septembrie 2009 fostul preşedinte Vladimir Voronin şi-a prezentat demisia, funcţia fiind preluată cu statut de interimat de preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu.

Curtea Constituţională a constatat vacanţa funcţiei de şef a statului şi a cerut organizarea alegerilor prezidenţiale în termen de 2 luni, după cum prescrie şi articolul 90 din Constituţie. Odată cu expirarea celor două luni, la 10 noiembrie 2009 au avut loc alegeri prezidenţiale. Singurul pretendent la funcţia de preşedinte a fost liderul Partidului Democrat, Marian Lupu susţinut de deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană. Deşi cvorumul a fost întrunit, la şedinţă înregistrându-se şi deputaţii fracţiunii PCRM, aceştia au boicotat procedura de alegere a preşedintelui, neprezentându-se la urnele de vot în parlament.

Comuniştii au spus atunci că au recurs la boicotarea alegerii preşedintelui la fel cum AIE a refuzat sa dea votul de aur pentru candidatul comuniștilor la funcția de sef de stat, în primăvara 2009. În ambele tururi, unicul candidat înregistrat pentru funcţia de preşedinte Marian Lupu a acumulat doar 53 de voturi ale deputaţilor majorităţii parlamentare a AIE. Astfel Republica Moldova a rămas în continuare fără preşedinte. Întrucât legea spune ca parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată pe an, pe parcursul mai multor luni preşidenţia era deţinută cu titlu de provizorat de către preşedintele parlamentului Mihai Ghimpu.

AIE a căutat sa depășească impasul prin modificarea Constituţiei, o iniţiativă lansată de președintele interimar Mihai Ghimpu, care a pledat pentru elaborarea unui nou text al constituţiei, sarcina realizata de o Comisie constituţională. Dar pentru că modificarea constituţiei presupunea sprijinul opoziţiei comuniste, care boicota şedinţele legislativului, majoritatea parlamentara a decis sa obțină amendarea constituției printr-un referendum constituţional, organizat pe 5 septembrie 2010. Cetăţenilor li s-a propus să decidă dacă vor să-şi aleagă preşedintele prin vot direct, sau nu. Referendumul a fost însa invalidat din cauza ratei mici de participare a alegătorilor. La 28 septembrie 2010, în urma unui aviz al Curţii Constituţionale, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a demis parlamentul. Iar peste o lună au avut loc alegerile parlamentare. În ultimele zile ale anului 2010 a fost creată AIE2, iar Republica Moldova a intrat în anul 2011 cu un nou preşedinte interimar Marian Lupu.

În sesiunea de primăvara a noului legislativ condusă de preşedintele Parlamentului Marian Lupu problema alegerii şefului statului nu a fost discutată. Însă a constituit chestiunea numărul unu pe agenda politică a sesiunii de toamnă a parlamentarilor. Astfel, deputaţii comunişti au insistat în repetate rânduri la numirea datei alegerilor prezidenţiale, drept condiţie de a începe discuţiile cu partidele din AIE privind depăşirea crizei politice, iar AIE nu se grăbea să demareze procedura, fiind conştientă că PCRM nu va susţine unicul candidat al alianţei la funcţia de preşedinte, pe Marian Lupu. În şedinţa legislativului de săptămâna trecută preşedintele interimar Marian Lupu a dat curs iniţiativei comuniştilor de a declanşa alegerile prezidenţiale şi a fost stabilită data noului scrutin la 18 noiembrie. Şi de această dată deputaţii au la dispoziţie două tentative de alegere a şefului statului conform legislaţiei. Dacă acestea vor eşua, parlamentul va fi dizolvat şi vor fi demarate alegeri parlamentare anticipate. Până astăzi nici un candidat nu a fost înregistrat la comisia specială pentru alegerea preşedintelui.
XS
SM
MD
LG