Linkuri accesibilitate

Grecia - un referendum cu posibile consecințe dezastruoase


Premierul George Papandreou vorbind în Parlament cu o zi în urmă

Premierul George Papandreou vorbind în Parlament cu o zi în urmă

George Papandreou: „Am încredere în cetăţeni, am încredere în judecata lor şi în decizia pe care o vor lua”.




Premierul Greciei George Papandreou a luat pe toată lumea prin surprindere, când a anunţat luni, în Parlamentul de la Atena, că va organiza un referendum pentru a afla dacă grecii acceptă sau nu al doilea mare plan de salvare a ţării, negociat săptămâna trecută de liderii Uniunii Europene. Ileana Giurchescu are mai multe informaţii:

„Am încredere în cetăţeni – a declarat Papandreou – am încredere în judecata lor şi în decizia pe care o vor lua”. După care a anunţat că referendumul, al doilea în 40 de ani, va fi organizat în câteva săptămâni. Ministrul de finanţe a precizat ulterior că ar fi vorba de începutul anului viitor.

Ce surprinde este în primul rând faptul că şansele unui „da” sunt minime – ultimele sondaje de opinie arată că 60% din greci resping total sau parţial ultimul plan de salvare. Mai mult, că ar prefera haosul falimentului, faţă de ani de austeritate.

Surprinde însă şi schimbarea radicală a poziţiei premierului. Joia trecută, după ce s-au anunţat detaliile noului acord, Papandreou vorbea despre „o şansă istorică de relansare” dar şi despre disponibilitatea grecilor de a continua politica de austeritate”.

În linii mari, noul plan de salvare a Greciei dar şi de stabilizare a zonei euro, negociat de liderii Uniunii Europene toată noaptea de miercuri spre joi, săptămâna trecută, are trei componente: băncile comerciale acceptă să şteargă jumătate din datoria elenă. Ca urmare, până în 2020, datoria Greciei ar fi de numai 120% din PIB. Altfel, ar ajunge la 180%.

Mai mult, Grecia va primi un nou credit de peste 100 de miliarde de euro. Va fi triplat aproape fondul de susţinere financiară a zonei euro, aşa numita „facilitate financiară europeană de stabilizare”. În acest moment, fondul este de 440 de miliarde de euro. Iar băncile europene vor fi obligate să se recapitalizeze până la vară, adică să-şi mărească rezervele, măsură gândită să le ferească tocmai de pericolul unor ţări obligate să intre în faliment. Dar şi să ferească mari economii în dificultate, cum sunt Italia şi Spania, de speculaţiile de pe pieţele financiare.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy explica săptămâna trecută că acest plan nu salvează numai Europa de la catastrofă, dar lumea întreagă. Acum, totul este pus sub semnul întrebării de referendumul grec.

Iar economistul grec Christopher Pissarides, laureat al premiului Nobel, a descris foarte clar noua nesiguranţă: „În cazul unui vot negativ, Grecia va intra imediat în incapacitate de plată. Şi va fi obligată să iasă din zona euro. Suficient de rău pentru moneda unică şi Uniunea Europeană, dar o catastrofă pentru Grecia” – crede Pissarides, citat de agenţia Reuters.

Analiştii au păreri divizate când vine vorba de rezultatul posibil al referendumului, mai ales că reamintesc de promisiunea ministrului elen de finanţe Evagelos Venizelos. Venizelos asigura, într-o intervenţie televizată, că nu vor fi noi reduceri de salarii sau pensii sau noi impozite atâta timp cât măsurile de austeritate adoptate sunt şi aplicate.

Alţi analişti atrag însă atenţia că indiferent de rezultatul votului, vin acum două luni de speculaţii şi tulburări pe pieţele financiare. Care au şi reacţionat cu nervozitate. Moneda euro a căzut imediat, în raport cu dolarul, cu peste două procente.
XS
SM
MD
LG